In timp ce Uniunea Europeana intâmpina scolile doljene cu parteneriate si programe de finantare, directorii unitatilor de invatamânt prefera sa stea departe de UE deoarece limbile straine si computerele le dau inca mari batai de cap.
Managerii scolilor par sa nu fi inteles utilitatea finantarii unui program sau parteneriat european, cu toate ca Doljul ocupa locul doi la nivelul tarii la programele de parteneriat europene depuse de institutiile de invatamânt din judet. De-a lungul timpului, atât directorii, cât si dascalii doljeni s-au scolit pe la diferite cursuri, invatând cum sa faca un proiect eligibil care sa aduca scolii lor bani pentru diferite activitati. Insa, atunci când a trebuit sa puna in practica, s-au lovit de doua bariere – limbile straine si computerul. „Daca la inceput sunt foarte interesati si participa la cursurile pe care le organizam, atunci când trebuie sa faca parteneriate cu unitati scolare din Uniunea Europeana se lovesc de faptul ca majoritatea nu stiu sa vorbeasca macar o limba straina de circulatie internationala si nu stiu sa utilizeze computerul“, a explicat Mihaela Brumar, inspector pentru integrare europeana si programe comunitare din cadrul Inspectoratului Scolar Judetean ( ISJ) Dolj.
Excursii, parcuri si ziare pe bani europeni
Cu toate acestea, scolile doljene au depus anul trecut 60 de programe de parteneriat in domeniul educatiei si formarii profesionale, cele mai multe proiecte având de-a lungul timpului Grupul Scolar „Ilie Murgulescu“, Colegiul National „Carol I“, care a primit titlul de „Scoala europeana“, Liceul Teoretic „Henri Coanda“, Grupul Scolar „Traian Vuia“, Scoala generala nr. 2, Scoala generala nr. 21. „Cele mai multe parteneriate europene le-a avut Grupul Scolar «Ilie Murgulescu», in momentul de fata având patru programe in derulare. Sunt unitati scolare care nu s-au implicat in nici un program, cum ar fi Colegiul National «Fratii Buzesti» sau Grupul Scolar «Transporturi Auto»“, a completat Mihaela Brumar. Exista si scoli in mediul rural care au aplicat pentru programe de finantare pentru acest tip de invatamânt, in urma carora elevii si profesorii Scolilor Radovan, Afumati, Boureni au mers in excursii in strainatate, Scoala Negoi va amenaja un parc pentru copii, la Breasta – o sera, iar Scoala Ghindeni a primit finantare pentru un ziar.
In asteptarea fondurilor structurale
Acum insa scolile doljene se pregatesc pentru fondurile structurale prin depunerea de proiecte in cadrul Programului de granturi pentru dezvoltare scolara. ISJ Dolj organizeaza seminarii de instruire, unde dascalii doljeni invata cum sa redacteze o cerere de finantare. „Am organizat in scoli o campanie intensiva de consiliere pentru programul de granturi deoarece cererile trebuie depuse pâna pe 30 martie. Este o experienta utila pentru liniile de finantare care vor urma pentru ca granturile vor putea fi câstigate doar de 500 de scoli“, a explicat Mihaela Brumar.
Programul de granturi pentru dezvoltare scolara vizeaza cresterea calitatii si eficientei in educatie si a capacitatii de elaborare si gestionare a proiectelor la nivelul unitatilor de invatamânt.
Pentru anul 2007, suma totala alocata acestui program este de cinci milioane de euro, valoarea medie a unui grant fiind de zece mii de euro.
„Au vazut metode moderne de predare pe care le vor aplica aici“
Directorii doljeni recunosc ca un parteneriat european este un prim pas spre integare si constituie un prim contact pe care dascalii si elevii autohtoni il au cu invatamântul european. „Este benefic atât pentru elevi, cât si pentru profesori, care au ocazia sa vada cum este sistemul de invatamânt din alte tari si care este legatura dintre scoala si comunitatea locala. Programul Socrates a avut ca tema alimentatia sanatoasa si a fost desfasurat in parteneriat cu scoli din Franta, Italia si Spania, iar prin programul „Leonardo da Vinci“, care a avut ca tema turismul, 20 de elevi au mers in Spania si au lucrat in turismul autohton“, a explicat Gheorghe Popa, directorul Grupului Scolar „Traian Vuia“ din Craiova. Profesorii craioveni adopta astfel metodele de predare europene in urma vizitelor pe care le fac in strainatate. „Am avut numeroase cursuri de formare profesionala in urma parteneriatelor pe care le-am facut cu scoli din strainatate, dar cel mai interesant a fost schimbul de experienta româno-francez, când profesorii francezi au venit in România, iar profesorii nostri au vizitat o scoala din Franta si au vazut metode moderne de predare pe care le vor aplica aici“, a mentionat Mihai Dragu, directorul Liceului Teoretic „Henri Coanda“ din Craiova.
Infrastructura scolara, la portile UE
Daca de programele pentru educatie si formare profesionala directorii doljeni sunt interesati, programele de infrastructura scolara sunt o mare necunoscuta pentru ei. Nici un director nu a batut la usa Agentiei de Dezvoltare Regionala ( ADR) Sud-Vest Oltenia pentru a cere informatii despre vreun program. „Nu am avut un director de scoala in birou caruia sa ii explic cum poate depune un proiect pentru infrastructura. Noi le-am recomandat sa vina sa discute cu noi, sa faca lobby pe lânga autoritatile locale pentru a-i sprijini in acest proiecte. Le-am spus primarilor sa le transmita si incercam sa tinem legatura cu ei, dar nu exista un dialog si ei trebuie sa vina catre noi“, a explicat Marilena Bogheanu, directoare ADR Sud-Vest Oltenia.
