In centrul comunei gorjene Matasari, câteva sute de locuitori se lupta cu saracia si mizeria unei vieti traite intr-unul din ghetourile judetului. Aici s-au strâns oameni veniti din mai toate colturile României.
Câteva sute de matasareni isi duc traiul intr-una dintre cele mai sarace localitati ale judetului Gorj. In comuna Matasari, pe care Ceausescu intentiona sa o transforme in oras, s-au strâns oameni veniti din mai multe zone ale României. Au venit aici pentru a se angaja la mina, pentru a duce o viata mai buna, insa, de-a lungul anilor, lucrurile s-au schimbat.
Tristetea localnicilor se simte in aerul din Matasari: blocurile sunt degradate, multe dintre ele fara geamuri, usi, iar mirosul si praful de carbune ii fac pe toti sa-si doreasca un altfel de trai. Posibilitatea ca acest lucru sa devina realitate este, din pacate, prea mica. Muncitorii, veniti cu ani in urma la Matasari, s-au lasat prinsi in mreaja disponibilizarilor cu sume compensatorii. Au luat câteva sute de milioane de lei vechi, bani care s-au terminat in câtiva ani. Unii dintre fostii mineri regreta gestul din trecut, pentru ca, spun ei, acum nu-si gasesc de lucru pe nicaieri.
Lumina unei candele
Familia Ciobanu locuieste in Matasari de mai bine de zece ani. Au venit din Moldova sa munceasca in mina, iar acum le lipsesc multe din mijloacele materiale necesare existentei. Cei doi soti Ciobanu au doi copii: o fetita de opt ani si un baietel, care in 2004 a cazut de la etajul patru. Dorel s-a ales cu picioarele fracturate, i-au ramas semnele nenorocirii, dar acum poate alerga in voie. „Noi eram la munca si el a sarit de pe balcon. Am tot stat cu el prin spitale, are semne urâte, dar merge, alearga. Nenorocirea vine mereu peste omul sarac“, a povestit Ana Ciobanu. Lipsa banilor si conditiile mizere in care traiesc nu i-au impiedicat pe sotii Ciobanu sa-si dea fetita la scoala. Acum, Liliana este in clasa I si din cauza ca apartamentul in care locuiesc nu este racordat la energie electrica, micuta invata la lumina unei candele. „Imi place sa citesc, abia ce am invatat literele semestrul trecut. Nu avem lumina si trebuie sa aprind o candela pe care am primit-o in dar de la o maicuta. La lumina ei scriu si citesc, imi fac temele“, a povestit Liliana. Fata a luat abecedarul si s-a aplecat asupra lui, citind cu voce trista câteva propozitii simple. „Ziua e mai bine, e lumina de la soare, seara mi-e mai greu“, a spus ea. Usa apartamentului s-a inchis, in urma ramânând miros de mucegai si igrasie, o camera saracacioasa si doi micuti, care nu au aflat gustul copilariei.
Sute de localnici au ales sa munceasca peste hotare
Lipsa banilor si imposibilitatea gasirii unui loc de munca in comuna Matasari au contribuit la plecarea peste hotare a mai bine de 600 de persoane. Multi dintre cei care au plecat au lasat in Matasari copii mici, care acum le duc dorul. „Copilul plânge aproape in fiecare seara de dorul maica-sii. Nu-l pot opri, e destul de micut si ar vrea sa fie cu parintii lui. Dar, asta e viata, fara banii pe care ni-i trimit parintii lui din Italia nu am avea cu ce trai. Nu au avut incotro, i-am lasat sa plece, incercam sa ne fie mai bine“, a afirmat Catrina Cosferentz. Si ea, ca multi altii, a venit dintr-un judet indepartat, la munca. Acum locuieste cu nepotul sau de sapte ani si traieste din banii trimisi de fiica sa plecata in Italia, la munca. „Daca ar fi locuri de munca, nu ar mai pleca in strainatate. Seara de seara, nepotul meu isi pune sub cap o perinita care, spune el, miroase a maica-sa. E trist, ii vede rar pe taica-su si pe maica-sa, dar asta e viata: are si parti urâte“, a mai spus batrâna care locuieste din 1982 in comuna Matasari.
Reprezentantii Primariei Matasari au declarat ca din totalul de 7.000 de locuitori ai comunei, aproximativ 10% au plecat sa munceasca in tari precum Italia, Franta, Spania sau Ungaria. „Au plecat si si-au lasat copiii in grija rudelor, dar, in unele cazuri, rudele sunt prea batrâne pentru a avea grija de minori. Am mai anuntat Protectia Copilului unde am intâlnit astfel de cazuri“, a declarat Nicolae Dadalau, secretarul Primariei Matasari.
Bugetul primariei, prea mic pentru rezolvarea problemelor
Pentru 2007, bugetul Primariei Matasari este de aproximativ 62 de miliarde de lei vechi. Potrivit primarului Gheorghe Gaspar, banii din bugetul local nu sunt de ajuns pentru a rezolva problemele existente in comuna. „Sunt foarte multe probleme sociale aici, la Matasari, stiu acest lucru. Blocurile, multe dintre ele, sunt degradate, necesita reparatii si lucrari, dar nu sunt bani. Este o localitate cu probleme, s-au adunat foarte multi cetateni, veniti din alte judete, care nu tin curatenie, nu au simtul unei bune gospodariri. Fiecare cetatean este gospodar la el acasa. Nu pot sa ma duc eu sa le fac curatenie si ordine in ograda sau in apartamente“, a mentionat Gaspar. Atât primarul, cât si secretarul primariei sunt de parere ca saracia si mizeria din Matasari, mai ales din zona blocurilor, au drept cauza indolenta unora dintre localnici. „Am creat conditii atunci când au fost construite si date in folosinta blocurile. Acum, multe au fost devastate, este mizerie pentru ca unii cetateni arunca punga cu gunoi de la etajul patru, de lene sa coboare pâna la ghena. Vom trece la aplicarea amenzilor si sanctiunilor pentru cei care nu pastreaza curatenia, ca nu se mai poate“, a declarat Nicolae Dadalau.
Pâna autoritatile locale vor gasi solutii pentru a remedia situatia si problemele sociale din Matasari, cele câteva mii de suflete vor continua lupta cu viata de ghetou, sperând ca intr-o zi va fi mai bine. Liliana, Dorel, Ana Ciobanu, Catrina si nepotul sau au ramas in lumea lor, sa-si traiasca viata care de multe ori este nedreapta cu ei.
