Craiova a fost vreme de trei zile gazda Conferintei Nationale de Psihiatrie. Evenimentul, desfasurat in sala mare a Teatrului National „Marin Sorescu“, a avut ca tema „Terapie si Management in Psihiatrie“ si a fost organizat de Asociatia Psihiatrica Româna, UMF Craiova si Fundatia PRO Craiova, sub auspiciile Asociatiei Mondiale de Psihiatrie. Printre invitati s-a aflat si dr. Dan Ghenea, membru in Comisia de Psihiatrie a Ministerului Sanatatii si psihiatru la Centrul National de Sanatate Mintala.
– In ultimii ani ati avut un cuvânt important de spus in reformarea sistemului sanitar, in calitate de membru al Comisiei de Psihiatrie din cadrul Ministerului Sanatatii. Ce ne puteti spune despre activitatea desfasurata de dumneavoastra in cadrul acestei comisii?
– Sunt niste obiective destul de clare. Practic, in anul trecut am fost lider pentru un proiect de twining cu Ministerul olandez al Sanatatii, care ne-a ajutat sa elaboram planul de actiune in domeniul sanatatii mintale cu perspective pe termen scurt, mediu si lung. Practic, planul de actiune a fost o consecinta a altui sir de masuri. A existat un proiect de colaborare in Balcani cu asistenta tehnica din partea Organizatiei Mondiale a Sanatatii care a urmarit sa elaboreze strategii de sanatate mintala la toate tarile din zona in mod unitar si la standarde europene. Rezultatul principal al acestui proiect a fost adoptatrea unui plan de actiuni in baza caruia s-au inceput anumite masuri de reforma a sistemului psihiatric din România. Una dintre aceste masuri a fost infiintarea unui centru national de sanatate mintala care sa coordoneze aplicarea acestui plan de actiuni. In momentul de fata, noi functionam de aproximativ o luna – o luna si jumatate si am inceput sa colaboram cu comisiile judetene pentru infiintarea sectoarelor psihiatrice.
– In ce masura actiunile de reforma mentionate vizeaza si Spitalul de Psihiatrie de la Poiana Mare?
– Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare a fost elementul declansator al acestei miscari, in sensul ca in 2004, când a fost scandalul care a avut cel mai mare rasunet, s-au luat primele masuri de reformare a sistemului psihiatric. Au existat, si se stia acest lucru, trei rapoarte succesive anterior, incepând din 1995. Cu toate acestea, s-au luat masuri abia in 2004. Atunci s-au folosit mijloace jurnalistice mai pregnant decât in alte situatii, astfel incât despre situatia bolnavilor de acolo s-a aflat in intreaga Europa. Altminteri, noi stiam de mult ca situatia este proasta, iar Liga de Sanatate Mintala, al carei membru sunt, a luptat de mult sa schimbe aceasta situatie. De altfel, un prim rezultat al acestei lupte a fost adoptarea Legii sanatatii mintale, in 2002, ale carei articole daca s-ar fi aplicat concret conditiile de la Poiana Mare n-ar fi trebuit sa existe. Legea nu a putut fi pusa in aplicare decât dupa evenimentul de la Poiana Mare, pâna atunci invocându-se inexistenta normelor de aplicare.
– Cum vedeti in momentul de fata situatia de la Poiana Mare?
– La Poiana Mare s-au facut unele investitii pe structura si conditii de viata ale pacientilor si efectele in sensul acesta sunt laudabile. Pe de alta parte, sunt o multime de carente care persista, mai ales in ceea ce priveste pregatirea si atitudinea personalului. Pentru ca, la urma urmei, despre acest lucru este vorba. Sunt si conditii obiective, cum ar fi plasarea necorespunzatoare a acestui spital. Deci nu sunt conditii pentru un spital de psihiatrie in acest loc si sunt probleme care vor aparea si in continuare pentru ca infrastructurile sunt improprii. In privinta personalului, nu avem suficienti specialisti cu studii superioare, dar nu avem nici un personal mediu calificat pentru aceasta slujba. In concluzie, sunt mai multe tipuri de probleme: un loc relativ izolat, cu un numar relativ mare de pacienti si un numar relativ mic de personal, pregatire insuficienta a personalului si cu o atitudine, zic eu, cu probleme. Toate aceste lucruri concura la ideea ca ne putem pune macar intrebarea daca nu ar trebui reformat spitalul in unitati mai mici, plasate in locuri accesibile cu personal care sa fie bine instruit.
– Exista un plan concret de reformare a spitalului?
– Doljul a prezentat un plan de sectorizare a judetului in care este prevazuta formarea unor unitati la Calafat si Dabuleni. Ramâne sa gasim modalitatile practice. Deja este scris intr-un ordin de ministru ca asistenta psihiatrica se va sectoriza. Trebuie spus ca un sector este o arie de 100.000 – 150.000 de oameni, deci judetul Dolj va avea cinci asemenea sectoare care cuprind un centru de sanatate ambulatoriu, o unitate pentru acuti cu 50 – 70 de paturi (nu 500, cum este acum) si o unitate pentru bolnavi cronici cu maximum 40 de paturi. Asta inseamna ca intr-un sector sunt in jur de 100 de paturi de spital, iar restul asistentei se acorda in ambulatoriu.
– Incidenta tulburarilor mintale constituie o tema predilecta in tara noastra. In ultimii ani s-a vehiculat ideea ca o mare parte din populatia României sufera de boli psihice. Cum comentati acest lucru?
– Ce pot sa spun este ca in momentul acesta constatam o crestere a frecventei bolilor psihice. Acest aspect trebuie insa privit cu maxima prudenta pentru ca vorbim de o tara care nu are servicii suficiente. Incidenta este in mare aceeasi in România, in comparatie cu tarile din zona. Eu, personal, am facut un studiu in acest sens pe populatia tânara activa, la o fabrica de confectii, si incidenta depresiei era aceeasi cu cifrele publicate in tarile vecine, si anume ca 4% din populatia activa sufera de depresie medie si severa, iar 10% prezinta forme usoare.
Interviu realizat de Simona TUDOR
