• Dupa sase ani de procese, Leo si Mitus au primit condamnari definitive pentru falsuri, inselaciuni si evaziune fiscala • Judecatorii au retinut ca, prin achizitionarea de combustibil tip M si benzina Avio si revinzarea acestora ca motorina ori benzina Premium, au prejudiciat statul cu zeci de miliarde • Desi partenerii lor de afaceri si-au ispasit deja pedepsele privative de libertate, cei doi se feresc de puscarie „ca dracu’ de tamiie“ • Ultima stratagema: cale extraordinara de atac a revizuirii • Tribunalul Dolj, instanta care i-a scos basma curata cu trei ani in urma, a dispus acum suspendarea executarii pedepsei pentru Leo si Mitus „pina la rejudecarea definitiva a cauzei“
Afacerile romilor din Strehaia, constind in revinzarea unor produse petroliere drept combustibili de calitate superioara, au intrat cu mult timp in urma in atentia Serviciului Român de Informatii, Politiei si Garzii Financiare. La sesizarea acestora, procurorii din Ploiesti, locul de unde pleaca tentaculele unei adevarate „caracatite a petrolului“, au intocmit si inaintat instantelor de judecata, inca din 1999, un rechizitoriu ce poate concura oricind cu scenariul unui film despre mafia italiana. Falsul si uzul de fals, inselaciunea, delapidarea, evaziunea fiscala, nimic nu lipseste din aceasta increngatura oneroasa ilegala, printre ai carei protagonisti apare si Ion-Stelica Mihai, zis Leo, cunoscut drept „Printul Tiganilor din Strehaia“, sponsorul de odinioara al vestitilor manelisti Adrian Copilul Minune (actualmente Adi de Vito) si Carmen Serban. Acum, dupa sase ani de „plimbare“ prin diferite instante, dosarul cauzei poate concura cu o adevarata biblioteca, numarind peste 10.000 de file in 27 de volume. Desi s-a pronuntat o hotarire definitiva de condamnare, principalii protagonisti ai acestor afaceri cu produse petroliere inca incearca sa scape de pedeapsa.
Afaceri prin firmele mamicii ori bunicii
Invirtelile savirsite de „caracatita petrolului“, astfel cum au fost retinute in rechizitoriul intocmit de Parchetul de pe linga Tribunalul Prahova, au avut o amploare greu de inchipuit. Cei cinci membri ai bandei – Pompiliu-Sorin Voinea, administratorul SC DADIANA SRL Ploiesti, Mircea-Liviu Pocse, Emil Toma, director comercial al SC AMOGO SA Ploiesti, Ion-Stelica Mihai, zis Leo, reprezentant legal al SC VALICA SRL Strehaia (firma a bunicii sale, Valentina Gheorghe), si Ion Mihai, zis Mitus, reprezentantul legal al SC MIT INVEST SRL Strehaia (societate inregistrata pe numele mamei sale, Olga Mihai) – sint, in viziunea magistratilor, protagonistii unei adevarate filiere a falsurilor, delapidarii, inselaciunii si evaziunii fiscale.
Activitatea lor infractionala poate fi redusa, pe scurt, la achizitionarea unor produse petroliere de genul combustibilului tip M, benzinei Avio (folosita pentru motoarele cu piston ale avioanelor) sau benzinei de extractie, ce au fost revindute ca motorina sau benzina Premium II. In fapt, costul de productie al benzinei Premium II si motorinei este mai mic decit cel al produselor mentionate anterior, dar pretul de vinzare este mai mare, incluzind accizele si taxa de drum, de unde si profitul ilicit al traficantilor, care se considera ca au masluit actele, schimbind dintr-un condei calitatea produselor comercializate. Plata se facea in numerar, invariabil, facind astfel imposibil de urmarit circuitul banilor.
Filiera craioveana
Printre fruntasii bandei este mentionat Ion-Stelica Mihai, nimeni altul decit fostul sponsor al cintaretilor de manele Carmen Serban si Adrian Minune. „Printul Tiganilor“, astfel cum era supranumit, achizitiona prin intermediul firmei DADIANA, administrata de Pompiliu-Sorin Voinea, produse petroliere lipsite de accize si taxa de drum, pe care le revindea, folosind firma SC VALICA SRL sau o alta fictiva, SC WISAM TRADING SRL, catre beneficiari din tara. In anul 1999, se considera ca Leo a valorificat prin SC VALICA SRL o cantitate totala de peste 276 de tone combustibil tip M, vinduta drept motorina firmei SC MUNTAZ SRL Craiova, dar si aproape 252 de tone de benzina Avio, livrata aceluiasi destinatar drept benzina Premium II. Pentru a-l convinge pe cumparator de „calitatea“ produselor, Leo ar fi prezentat certificate de calitate false, provenite nu de la adevaratul furnizor, SC VEGA SA Ploiesti, ci de la sucursala PETROBRAZI a SNP PETROM. Cistigul total, nesupus impozitarii, a fost de aproape 2,5 miliarde de lei.
Filiera timisoreana
In perioada 5 martie – 5 august 1999, Leo a livrat catre SC PETROCHEM PRODUCTS ROMANIA SRL Timisoara cantitatea de 995 de tone de benzina Premium II. In realitate, combustibilul ar fi fost tot benzina Avio sau de extractie, fabricata de PETROBRAZI sau VEGA. Pe fir a intrat insa Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorului Timis, sesizat cu privire la cantitatea indoielnica a combustibililor comercializati pe piata. Pentru a-si face pierduta urma, a incetat raporturile cu aceasta firma, dar si-a indreptat atentia catre o alta societate din Timisoara, SC AREASI OIL, careia i-a livrat printr-o firma inexistenta – SC WISAM TRADING SRL Bucuresti – cantitatea de 216 tone de motorina, contravaloarea a 511,29 milioane de lei. Produsul ar fi fost, de fapt, combustibil tip M, prelucrat la PETROBRAZI, iar beneficiul net intrat in buzunarele lui Leo a fost de „numai“ 325,56 milioane de lei. Livrarile au incetat cind conducerea AREASI OIL, banuind niscaiva ilegalitati, a refuzat sa mai plateasca in numerar, dar afacerea a fost reluata cu Ion-Stelica Mihai, de aceasta data prin firma bunicii, SC VALICA SRL, privind comercializarea a circa 68 de tone de benzina Premium II. Care, de fapt, era benzina Avio, aducind un alt beneficiu net pentru Printul Tiganilor de vreo 353 de milioane de lei.
Cind infractor, cind cetatean onorabil
Parchetul a considerat ca Leo a facut o gaura in bugetul statului de peste 7,28 miliarde de lei, prin masinatiuni financiare si inselaciune. In ciuda probatoriului aflat la dosar, Tribunalul Prahova l-a scos basma curata pe Printul Tiganilor, achitindu-l pentru „inexistenta faptelor“. Apelul introdus de procurori a avut o soarta ciudata. Initial aflata pe rolul Curtii de Apel Ploiesti, cauza a fost stramutata, la solicitarea inculpatilor, intii la Curtea de Apel Cluj, apoi la Curtea de Apel Craiova, in urma unor decizii ale Curtii Supreme de Justitie. Pronuntindu-se asupra cauzei, Curtea de Apel Craiova a dispus, in 2001, casarea sentintei date de prima instanta si rejudecarea cauzei de catre Tribunalul Dolj, considerind vadit netemeinica si nelegala achitarea lui Leo si a lui Mitus.
Insa judecatorul Ion Badea de la Tribunalul Dolj, pe 19 iunie 2002, s-a pronuntat in sensul nevinovatiei lui Leo si Mitus, dosarul ajungind din nou – in urma apelului formulat de procurori – la Curtea de Apel. Aceasta din urma instanta a infirmat sentinta tribunalului, hotarind pe 7 aprilie 2003 ca atit Leo, cit si Mitus se fac totusi vinovati de inselaciune, fals in inscrisuri sub semnatura privata si evaziune fiscala, fiecare dintre ei primind cite patru ani de inchisoare, plus confiscarea sumelor de 7.284.944.788 lei de la Leo, respectiv 6.763.865.933 lei de la Mitus, bani cistigati ilicit de cei doi.
Sentinta definitiva: patru ani de inchisoare
Recursurile formulate de Leo si Mitus au fost respinse ca nefondate de Curtea Suprema de Justitie pe 22 aprilie 2004, astfel ca cei doi au ramas condamnati definitiv la patru ani de inchisoare. De mai bine de un an, ei se feresc de inchisoare „ca dracu’ de tamiie“. Dupa o serie de aminari pe motive medicale, infractorii Leo si Mitus au incercat o noua stratagema. Este vorba despre calea extraordinara de atac a revizuirii.
Cererea de revizuire formulata de Ion Mihai si Ion Stelica Mihai face obiectul dosarului 4702/P/2004, aflat si acum pe rolul Tribunalului Dolj, instanta care i-a scos basma curata pe cei doi. Initial, Leo si Mitus au solicitat revizuirea pe motiv ca reprezentantul uneia dintre firmele-fantoma care a facut parte din scenariul amintitei „caracatite“ a petrolului nu a fost audiat pe parcursul procesului. De asemenea, s-a solicitat o expertiza a vocii, pentru a se stabili daca Leo sau Mitus au vorbit vreodata la telefon in interesul firmei-fantoma. Procurorii au combatut aceste motive „usurele“, aratind ca intregul material probator din dosarul cauzei evidentiaza fara nici un dubiu vinovatia lui Leo si a lui Mitus. Cererea de revizuire n-a fost insa respinsa.
Tribunalul Dolj, din nou gentil
Cei doi infractori din Strehaia au venit imediat cu o noua idee, solicitind admiterea revizuirii pe motiv ca ofiterul de politie Dumitru Constantin – cel care a instrumentat cu ani in urma dosarul cauzei, ajuns intre timp comisar in cadrul Inspectoratului Judetean de Politie Prahova – a fost trimis in judecata de Parchetul National Anticoruptie pentru luare de mita si trafic de influenta, inclusiv pentru fapte legate de verificarile derulate de acest politist la firma SC DADIANA SRL Ploiesti. Desi procurorii au solicitat respingerea cererii de revizuire, in principal pentru ca dosarul cauzei – care ar umple fara mare greutate un camion – se afla inca la Inalta Curte de Casatie si Justitie, inevitabilul s-a produs. Leo si Mitus au gasit din nou intelegere la Tribunalul Dolj, unde judecatorul Laurentiu Anghel a dispus, pe 8 noiembrie 2004, admiterea in principiu a cererii de revizuire si continuarea judecarii acestei cai extraordinare de atac, dar si – ceea ce isi doreau, de fapt, cei doi infractori – „suspendarea (…) executarii sentintei penale (…) cu privire la condamnatii revizuenti Mihai Ion si Mihai Ion Stelica pina la rejudecarea definitiva a cauzei“.
Leo si Mitus au scapat, cel putin deocamdata, de puscarie, desi sint condamnati definitiv la patru ani de inchisoare. Vor reusi sa scape de tot de pedeapsa, fara sa calce in spatele gratiilor? Incurcate sint caile justitiei, asa ca ramine de vazut…
