Sectia de Stiinte Politice a Facultatii de Istorie, Filozofie, Geografie din cadrul Universitatii din Craiova a deschis lucrarile primului simpozion international despre „Cultura politica si democratie“, simbata, 14 mai, intr-una din salile universitatii. Simpozionul a fost deschis de prof. univ. dr. Vladimir Osiac, decanul facultatii, iar moderator a fost prof. univ. dr. Aurel Piturca. Directorul Casei de Presa si al Editurii „Libertatea“ din Serbia si Muntenegru, Nicu Ciobanu, a vorbit despre importanta pastrarii identitatii etnice si despre realitatile din spatiul ex-iugoslav, in cadrul temei „Divortul sau impacarea minoritarului cu propria-i identitate nationala“. Slavco Almajean, reprezentantul Centrului de dialog deschis „Argos“ (Novi Sad, Serbia si Muntenegru) a impresionat asistenta cu un „Discurs despre etnicitate sau minoritarul de dincolo de oglinda“, iar dr. Luboš Blaha – de la Institutul de Politologie al Academiei Slovace de Stiinte din Bratislava (Slovacia) a rostit in engleza „Discursul politico-filosofic despre justitia sociala“. Ultimul vorbitor al acestei deschideri oficiale a fost cunoscutul istoric Gheorghe Buzatu, care a marturisit ca a avut acces la arhivele CIA, KGB, precum si la cele ale serviciilor secrete britanice, franceze si italiene si a constatat ca toate aceste institutii si-au aratat permanent interesul fata de soarta etnicilor, fara a manifesta indolenta.
Toate lucrarile de la simpozion vor fi cuprinse intr-o carte
Decanul facultatii, Vladimir Osiac, a precizat ca expunerile si dezbaterile lucrarilor vor avea loc in cadrul a trei sectiuni: „Cultura, actiune si conduita politica“, „Comunicare si discurs politic“ si „Democratizarea relatiilor internationale“. In scurt timp va aparea o carte care va cuprinde cele aproape 30 de lucrari prezentate in cadrul simpozionului, printre autori numarindu-se: prof. univ. dr. Cristian Pirvulescu (Universitatea din Bucuresti), prof. univ. dr. Mihai Simion, prof. univ. dr. Cezar Avram, prof. univ. dr. Aurel Piturca (Universitatea din Craiova), Alina Dodocioiu (Guvernul României, Departamentul pentru relatii interetnice), cercetator stiintific Ileana Roman (Institutul de Stiinte Socio-Umane „C. Nicolaescu Plopsor“ al Academiei Române, Craiova), prof. univ. dr. Ion Deaconescu, prof. univ. dr. Bianca Predescu, conf. univ. dr. Mihai Costescu (Universitatea din Craiova), dr. Patricia Gonzales Aldea (Universitatea Francisco di Vitoria, Spania), prof. univ dr. Catalin Bordeianu (Universitatea din Iasi).
Românul Slavco Almajean din Voivodina (Serbia) a impresionat asistenta
Nimeni nu pune la indoiala cantitatea si calitatea informatiilor stiintifice pe care le detine istoricul Gheorghe Buzatu, insa acesta nu are „statut“ de etnic. De aceea, consideram ca este important de stiut ceea ce spune si mai ales ceea ce simte un etnic român, cum este cazul lui Slavco Almajean, din Voivodina (Serbia), care a impresionat asistenta. Am retinut citeva fragmente din discursul sau, ilustrative in acest sens: „Multi dintre noi nu-si mai amintesc cind a inceput istoria minoritarului român din Voivodina, cind s-au petrecut schimbarile de canon. Putini stiu ca amintirile istorice nu tineau cont intotdeauna de educatia noastra. Istoria, asa cum au inteles-o bunicii si parintii nostri, s-a sfirsit si nu era neaparat nevoie ca Francis Fukuyama, in cartea sa «Sfirsitul istoriei si ultimul om», sa ne aminteasca de lucrul acesta. Insa autorul are dreptate sa ne avertizeze ca inca mai exista printre noi oameni slabi si inegali in drepturi, ca exista interese nationale si o realitate nereala. Desigur, pentru aceste observatii, Fukuyama are asigurata admiratia noastra. Toata lumea stie ca exista o lume reala si o lume a fictiunii, respectiv o lume a pragmatismului si o lume a ideii. Majoritatea apartine celor doua lumi. Unicul care traieste intr-o realitate compusa din trei lumi este minoritarul. Asadar, el apartine si lumii pragmatice si lumii ideilor, dar si specificului sau incredibil de sofisticat. Secolul XX a facut din aceasta paradigma istorica un punct de oprire. Unii au ris de insomnia sa retorica, de folclorismul sau conectat la strigatul traditiei, altii au vazut in aceasta umilinta demoralizatoare sansa lor politica de a vorbi cu autoritate despre ceea ce nu cunosc“.
Istoria nu este facuta pe placul intrebarilor
„Cel care va vorbeste este un minoritar. El pare convins ca si-a pastrat limba, anumite obiceiuri, nu toate, iar din istorie si-a luat doar atit incit sa poata spune ca nu a uitat esentialul. Cel care incearca sa va vorbeasca aici despre straturile cunoasterii nu prezinta istoria, nu prezinta institutia, nu prezinta nici macar cazurile de exceptie ale comunitatii careia ii apartine. Cine este atunci cel care indrazneste sa vorbeasca in fata dumneavoastra despre un asemenea lucru marginal? Poate fi oricare, poate fi contrapagina orgoliului, in tot cazul este cel care de multa vreme intreaba batrina istorie cum intelege ea timpurile moderne in care s-a format minoritarul. Stim bine ca istoria nu are prea mult spatiu ca sa se ocupe cu marginea. Ea este surda la tropicalizarea intrebarilor minoritare; ea nici nu e facuta pe placul intrebarilor“.
Sansa minoritarului de a fi impreuna cu istoria in aceeasi „curte blestemata“ a existentei
In urma extrapolarilor facute pornind de la „epoca extremelor“, consemnata de celebrul istoric Eric Hobsbawn, Slavco Almajean constata: „Latura grea a lucrurilor este deconstructia noastra istorica, despre care inca nimeni nu s-a incumetat sa vorbeasca. Istoria mereu se descompune si se recompune. Unii cad din istorie, altii intra in arhivele ei de aur. Minoritarul a incercat de mai multe ori sa se prezinte la o masa de lucru in fata istoriei. Ce are el de oferit istoriei? Ce are istoria de cistigat? Si istoria si minoritarul au o singura sansa: de a fi in acelasi timp, in acelasi loc, in aceeasi «curte blestemata» a existentei, cum ar fi spus nuvelistul Ivo Andrici“.
Dupa ce a adus in discutie „etnicitatea moderna“, Slavco Almajean a reamintit audientei ca vine dintr-o zona unde minoritatea româna inca este identificata la nivelul aspectului general, punind degetul pe rana: „Individul este marginalizat, iar pozitiile le detin criteriile politice si nu cele valorice“.
