In invatamintul preuniversitar doljean s-au diminuat absenteismul si abandonul scolar in rindul elevilor de etnie roma. De asemenea, s-a imbunatatit inclusiv relatia scolii cu comunitatea de romi, sustine Lucian Cherata, inspector pentru minoritati in cadrul ISJ Dolj. Acesta spune ca din 30 de unitati de invatamint, unde ponderea o au copiii de etnie roma, numai opt unitati au devenit scoli-pilot in care se deruleaza programe Phare: „Mai sint 22 de scoli unde fenomenul migratiei este in crestere, insa acestea nu sint cuprinse in proiectul Phare, din cauza lipsei fondurilor. Pentru celelalte, proiectul costa 550.000 de euro, din care zece procente sint suportate de Consiliul Judetean Dolj.“ La Scolile Lipovu si Cerat, cu implicarea consiliilor locale, se asigura o masa calda pentru 50 de elevi si prescolari, dupa cursuri, apoi copiii sint implicati in „programul de dupa-amiaza“. Adica isi fac temele cu profesorii, dar urmeaza si cursuri de limba romani, consultatii etc.
Performantele olimpice ale elevilor de etnie roma
La nivelul judetului sint 22 de cadre didactice care predau limba romani ca limba materna in clasele I-VIII, ceea ce situeaza Doljul pe locul I in tara privind numarul cadrelor didactice si al elevilor. Lucian Cherata spune ca rezultatele obtinute de elevi la olimpiada de limba romani sint elocvente. Silviu Octavian Pandelica (clasa a VI-a) si Roxana Emilia Pandelica (clasa a VIII-a), ambii de la Scoala Salcuta-Calopar, au obtinut premiul I la faza judeteana a olimpiadei de limba romani, iar la faza nationala au obtinut premiul II, respectiv mentiune. De asemenea, Larisa Nita (clasa VII-a) de la Scoala Segarcea a primit premiul I la olimpiada judeteana – la aceeasi disciplina – si mentiune la faza nationala.
Marginalizarea, automarginalizarea, prejudecatile si mentalitatea socio-culturala roma
Inspectorul pentru minoritati apreciaza ca pentru integrarea romilor in lumea civilizata exista o singura varianta de rezolvare: scolarizarea, respectindu-se specificul cultural si traditia acestei etnii, insa prin racordarea acestui sistem educational la valorile culturii si civilizatiei europene. Acesta a identificat principalele neajunsuri: „Dintre problemele specifice ale acestei etnii, un prim element de care ar trebui sa se tina cont este «organizarea traditionala» a romilor in comunitati inchise cu specific etno-cultural cu totul special in raport cu oricare din populatiile europene. Prin urmare, marginalizarea sociala, automarginalizarea, existenta prejudecatilor de ordin cultural, rasial si social sint consecinte ale acestei izolari“. Mentalitatea socio-culturala roma – creata prin lipsa de contact si experienta in relatia cu institutiile tipice unei societati civilizate – este o alta problema. Aici poate fi remarcata lipsa unei relatii serioase a romilor cu scoala, handicap mai evident la comunitatile foste nomade, mai spune Cherata: „Existenta unei dualitati morale a romului este un alt aspect. Un rom poate fi extrem de corect in cadrul grupului sau etnic, dar fara respect fata de normele morale, juridice si etice ale majoritarilor. Copiii lui sint marcati de o asemenea mentalitate duala“.
Fenomenul migratiei interne si externe
Cel mai evident fenomen de migratie este cea sezoniera, datorata specificului unor meserii (caramidari, caldarari, fierari, lautari etc.). Este un fenomen care afecteaza grav procesul de invatamint, deoarece multi copii romi sint luati la muncile parintilor in sezonul cald (mai-octombrie), perioada foarte importanta pentru derularea procesului de invatamint.
Migratia se produce si in exteriorul tarii de origine a romilor si este, de obicei, un fenomen de familie sau de grup restrins. Un numar important de copii romi sint afectati de acest fenomen.
Inadaptabilitatea este o tendinta caracteristica lumii romilor de a primi cu suspiciune si, uneori, cu ostilitate solicitarile firesti ale societatii in mijlocul careia traiesc, ceea ce influenteaza negativ apropierea copiilor fata de scoala sau de orice sistem educational.
Infractionalitatea a atins cote ingrijoratoare, iar vendeta romilor nu lipseste.. Prin traditie, anumite forme de neintelegere din lumea roma se transforma cu timpul in forme de ostilitate si necomunicare intre membrii aceleiasi comunitati. Aceste delimitari se transmit si la nivelul copiilor si au un important impact negativ in procesul scolarizarii elevilor romi, mai spune Cherata. Acesta considera ca toate aceste date initiale ale lumii romilor pot constitui un punct de plecare pentru gasirea unei solutii la problema scolarizarii romilor in tarile Europei.
