Știri de ultima orăActualitateMuntii de steril de calcar de la Bistrita-Costesti pun in pericol sanatatea localnicilor

Muntii de steril de calcar de la Bistrita-Costesti pun in pericol sanatatea localnicilor

• Concentratia de pulberi de calcar in suspensie este de trei ori mai mare decit limita admisa • La fiecare dinamitare a masivului, casele din apropiere trepideaza • Rezervatia de Arhitectura si Urbanism Bistrita este in pericol

Locuitorii comunei Costesti din imediata vecinatate a Exploatarii de calcar de la Bistrita, judetul Vilcea, inhaleaza de trei ori mai multe pulberi de calcar decit permit limitele maxime admise de legislatia in vigoare. Casele oamenilor si toate obiectivele turistice din zona, situri arheologice, vestigii istorice si Manastirile Arnota si Bistrita, sint in pericol de prabusire din cauza trepidatiilor provocate de dinamitarea masivelor de calcar si a masinilor de mare tonaj, peste 40 de tone, care circula pe drumurile Costestiului.

Pentru ca de mai bine de 30 de ani nu s-a facut nimic pentru consolidarea haldelor de calcar, trei sferturi din satul Pietreni, comuna Costesti, a disparut de pe fata pamintului in urma alunecarii de pe versant a sterilului.

Localnicii care au casele chiar la baza haldei de steril stiu ca pot fi inghititi in orice clipa de masivul de calcar, insa nu se indura sa-si paraseasca locuintele.

„In 1982, cei de la Exploatarea Miniera mi-au acordat 30.000 de lei despagubire pentru casa pe care o aveam in satul Pietreni. N-am avut de ales si

m-am mutat mai la deal. Acum stau cu frica in sin, pentru ca sterilul a ajuns iar linga casa mea. Nu mai vorbesc ca tot pamintul pe care-l aveam mostenire de la tata a fost acoperit de calcar si nimeni nu mi-a dat nici un leu despagubire“, se plinge Argentina Coca, de 60 de ani, din satul Pietreni.

In situatia Argentinei Coca mai sint zeci de familii care au ramas fara pamint si case.

Primarul este decis sa ia masuri drastice

La cererea localnicilor nemultumiti, Valeriu Popescu, primarul comunei, a cerut Societatii de Exploatare a calcarului sa opreasca instalatiile de producere a filerului (calcar subdimensionat folosit in procesul de productie de catre USG). De asemenea, prin decizia nr.253/2004, edilul-sef a dispus interzicerea transportului de calcar cu mijloace auto a caror masa totala depaseste 40 de tone. „Conform Regulamentului local al comunei Costesti, aprobat prin HCL nr. 19 din 28 decembrie 2000, precum si potrivit legislatiei care a stat la baza elaborarii acestuia, transportul materiei prime din sectorul de calcar Bistrita trebuie sa se realizeze pe calea ferata.

La ora actuala, transportul calcarului se face si cu mijloace auto de mare tonaj, cu o frecventa de zece masini pe ora. Greutatea acestora depaseste limitele prevazute de OUG. nr 43/1997“, si-a motivat decizia primarul Valeriu Popescu.

Exploatarea haotica a calcarului are efect si asupra mediului inconjurator. „Din cauza depunerilor de praf, in jurul instalatiei este incetinit procesul de fotosinteza, reprezentind un atentat zilnic la evolutia vietii plantelor si a arborilor. Iar in timpul verii cind este seceta aerul devine irespirabil“, a mai spus primarul Valeriu Popescu.

Exploatarea Miniera se apara

Conducerea Exploatarii Miniere Vilcea nu este de acord cu inchiderea instalatiei de producere a calcarului subdimensionat, sustinind ca datele prezentate de primarul comunei nu sint reale. Gheorghe Irimescu, inginerul-sef al exploatarii, sustine ca primarul s-a inspirat din Planul Urbanistic General al localitatii, in care sint trecute rezultatele unor masuratori efectuate in anul 1997: „Intr-adevar, concentratia de pulberi in suspensie era atunci de 3,43 ori mai mare decit limita admisibila. Dar din 1997 si pina acum lucrurile s-au mai schimbat. Am realizat un sistem de reducere a pulberilor de calcar in suspensie. Este o instalatie cu jet de apa care impiedica praful sa se raspindeasca in aer. Tot praful este adunat intr-un batal, iar concentratia de pulberi nu este mai mare de 50 mg/mc“.

Reprezentantul exploatarii mai spune ca in acest an Institutul de Cercetari si Proiectari Miniere Cluj-Napoca a efectuat un studiu de impact ecologic pentru sectorul Bistrita: „Din acesta rezulta ca totul este in regula. De mai bine de sase ani metoda de puscare in galerii de minare nu mai este utilizata deoarece se foloseau 20-30 de tone de explozibil si provocam adevarate cutremure. Acum vibratiile sint de mica intensitate, iar concentratia de pulberi este in limita admisibila“.

Exploatarea Miniera nu are autorizatie de mediu

Desi Exploatarea Miniera (EM) Rimnicu Vilcea a inceput extragerea calcarului inca din 1960 si conducerea societatii sustine ca mediul inconjurator nu are de suferit, Agentia pentru de Protectia Mediului (APM) Vilcea nu a dat avizul de functionare pentru statia de prelucrare a calcarului. „In urma verificarilor, am constatat ca EM nu are autorizatie de mediu. Documentatia in vederea obtinerii autorizatiei a fost depusa abia anul trecut, dar pina acum nu s-a obtinut avizul favorabil“, a declarat Florica Predut, consilier in cadrul APM Vilcea.

Pina la urma, reprezentantii Mediului, exploatarii si primarul comunei Costesti au ajuns la un consens si decizia de inchidere a instalatiei de producere a filerului a fost aminata. „Am decis sa le acordam termen pina pe 30 octombrie pentru a-si obtine autorizatia de mediu. Daca pina atunci nu intra in legalitate, ii vom inchide“, a spus Florica Predut.

Societatea are contracte in derulare cu diferiti beneficiari si primarul comunei Costesti a fost avertizat ca, daca insista sa inchida instalatia de prelucrare a calcarului subdimensionat, ar fi fost bun de plata pentru productia nevinduta.

Intre timp, tot ce mai poate face primarul este sa le ceara politistilor din localitate ca, in baza Legii administratiei publice locale, sa nu mai permita accesul pe drumurile din Costesti a masinilor de mare tonaj.

Chiar daca s-a ajuns la un compromis din motive economice, spaima si suferinta localnicilor din Costesti nu a incetat, iar pericolul prabusirii Manastirilor Arnota si Bistrita ramine.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS