In fiecare vara, pietele hunedorene sint luate cu asalt de comerciantii de pepeni veniti din lungi pelerinaje sa astimpere deshidratarea orasenilor si sa-si burduseasca pentru inca un an portofelele. Cei mai multi dintre „pepenari“, olteni firavi sau braileni mici si iuti, au virste de peste 40 de ani, iar pielea, negricioasa si tabacita de atita soare. In licarul ochilor li se citeste patima pentru negustorie. Maninca pe apucate linga uriasele gramezi de pepeni si dorm iepureste in paturile improvizate, cu gindul la banii pe care ii vor cistiga.
Meseria de pepenar
O data cu sosirea anotimpului cald, comerciantii de pepeni invadeaza aproape fiecare coltisor al orasului care ofera un vad bun, indiferent daca ocupa o bucata de trotuar sau sint ingramaditi pe spatiul verde. Pepenarii au devenit pentru locuitorii orasului un element din peisaj. Pentru un orasean, acesti oameni reprezinta doar niste prezente infime la colt de strada, care incearca sa-si vinda cit mai repede marfa. Cu toate acestea, fiecare pepenar are povestea lui. Cei mai multi dintre cei pe care ii vedem in piata sau pe trotuarele orasului vin in fiecare an in judetul Hunedoara, „pentru ca aici se cistiga destul de bine“.
Viorica Buzescu are sase copii si a venit la Deva la inceputul lunii iulie de la Sadova, judetul Dolj. Gramada de pepeni si-a amplasat-o pe un trotuar din fata garii. Femeia povesteste cu mindrie de localitatea ei de bastina, faimoasa pentru pepenii sai. „O data cu sosirea verii, plecam prin tara. Eu vin in fiecare an in judetul Hunedoara, pentru ca aici m-am obisnuit. Facem asta din tata in fiu, de generatii. In comuna noastra, majoritatea traiesc de pe urma pepenilor. De obicei, in majoritatea localitatilor din sud, pamintul este secetos si nu putem cultiva altceva. Sint citeva comune invecinate care cultiva pepeni, dar care pun si legume. Noi avem recolta la Dabuleni, linga Craiova. Cei de acolo nu traiesc exclusiv din recoltarea pepenilor, pentru ca pot cultiva, datorita solului, si altceva. Din cite stiu eu, singura comuna din tara unde recolta este numai de pepeni este Sinesti, linga Urziceni. Este greu sa fii pepenar si sa stai o zi intreaga in strada, aici sa-ti fie si casa si masa, timp de aproape trei luni. Nu avem ce face, venim de la o asa distanta si suportam si ploile, si arsita pentru a face un ban”, povesteste Viorica.
Cultivarea „diamantelor nisipului” – sarcina grea
Pentru un orasean, cultivatul pepenilor pare mai mult un hobby. Arunci si tu citeva seminte si pe urma astepti sa creasca pepenii. In realitate, aceasta munca este mult mai grea si, pe deasupra, destul de costisitoare. Este nevoie de patru-cinci kilograme de seminte. Investitia anuala ajunge la aproximativ zece milioane de lei. Pepenarii trebuie sa cunoasca foarte bine acest mestesug si sa depuna destul efort pentru a putea culege roade adevarate vara. Cei mai gospodari tarani cumpara an de an saminta. Cei mai modesti prefera sa tina simburii ani la rindul pentru a-i usca. Semanatul se face primavara. Taranii intind pe doi araci cite o sfoara de aproximativ o suta de metri pentru aliniere, iar apoi cu sapa, din cinci in cinci metri, fac mici gropi pentru a pune semintele. Intr-o groapa se pun in jur de trei sau patru simburi. Oricit de nepretentios ar fi pepenele, el trebuie prasit de minimum trei ori pe sezon. Odata ce saminta rodeste, pepenarii trebuie sa inlature toate ierburile care cresc imprejur.
In asteptarea recoltei
Pepenii verzi se insaminteaza in aprilie, iar daca vremea este prielnica, rasar intr-o saptamina. „Saminta se numeste Ledi si trebuie sapata cind infloreste, pentru a o scapa de ierburi. Nu avem ce sa facem si trebuie sa-i prasim manual, ca asa este in Romania“, se plinge Viorica. Cind pepenii incep sa se coaca, incepe o alta aventura, deoarece acestia trebuie paziti. Pepenarii trebuie sa-si angajeze oameni care sa doarma pe cimp sau sa-i pazeasca chiar ei. „Eu nu pot sa-mi permit sa-mi angajez un paznic. Din acest motiv, am facut cu rindul in familie si ne-am pazit roadele“, mai spune femeia. Paznicul este platit in functie de tocmeala, cu sau fara mincare. Pe o arie se percepe in jur de cinci mii lei pe luna, ceea ce inseamna ca un paznic cistiga aproximativ sase milioane de lei pe luna pentru o suprafata de aproximativ 15 hectare. O data ce lubenitele s-au copt, pepenarii trebuie sa le culeaga.
Clipsonul, Babisugarul, Ananasul
Pepenii se impart in mai multe categorii, peste douazeci de soiuri. Stiintific, ei au nume frumoase: Crimson Sweet, Charleston Grey, Clausita, pepene de Dabuleni, de Minis, Dochita, Fabiola, Favorite, Paradise, Sugar Baby, Timpuriu de Canada, Ogoniok si altele. Soiul Crimson Sweet este de fapt o „pepenoaica“ lunguiata, cu pete albe transversale, iar Charleston Grey este un pepene lunguiet si verde. In mod aproape firesc, taranii le-au modificat denumirile dupa ureche. Crimson a devenit in toata tara Clipson sau Cripson, iar Sugar Baby este „Babisugar“. Cei galbeni sint si ei pe categorii. „Soiul Clipson este cel mai bun la gust si cel mai rezistent. Fiecare are metoda lui de a vedea daca un pepene este dulce. Eu ii incerc cu mina sa vedem cit e de copt. Pepenele dulce are un sunet aparte cind il lovesti“, explica Viorica Buzescu.
Cistigul – pe seama lui Dumnezeu
Munca de pepenar, de pe urma careia te alegi cu 15.000 lei pe kilogramul de pepene galben si 10.000 lei pe kilogramul de pepene rosu, preturile variind in functie de perioada. De cele mai multe ori, acesti oameni isi pun cistigul in seama divinitatii. Banii sint cistigati in functie de norocul fiecaruia. „Nu putem spune ca sintem nemultumiti de cistig. Cum ne este si norocul. In ultimul timp, foarte prost ne-a mers fata de alti ani. Daca vremea va fi la fel de capricioasa, nu cred ca ne vom alege cu mare lucru. Deja incep sa ma indoiesc de vorba aia «unde omul sapa locul, iasa din pamint norocul». Pina acum, am vindut doua lubenite si vedeti ca e trecut de miezul zilei“, se vaita Viorica. Un pepenar ramine in buzunar cu aproximativ sase milioane de lei pe luna. Cistigul este mult mai mare, insa fiecare comerciant de pepene trebuie sa plateasca pentru suprafata alocata de Consiliul Local o taxa la fiecare cinci zile. „Pe suprafata pe care mi-am amplasat pepenii, platesc o taxa de 660.000 de lei pe cinci zile. Mai mult de patru milioane dau numai la primarie si mai trebuie sa traim si noi“, incheie femeia.
Comertul cu pepeni – deranjant?
Autoritatilor locale nu le plac pepenii… Comerciantii de pepeni sunt controlati la singe si amendati. Sint cazuri in care pepenarii „nu s-au asezat unde trebuie“, iar zgomotul facut de acestia si mizeria ii nemultumesc pe cetatenii care locuiesc in apropierea lor. Cei mai multi pepenari au fost sanctionati pentru ca vindeau in spatii necorespunzatoare.
Pepenarii sint controlati saptaminal de jandarmii hunedoreni. Au existat cazuri in care tiganii cumparau lubenite de la comerciantii autorizati si le vindeau in locuri nepermise fara nici un fel de autorizatii si la un pret mai mare. „Am fost abilitati printr-o hotarire a Consiliului Local sa facem controale comerciantilor de lubenita si sa aplicam amenzi contraventionale in cazurile in care nu sint respectate reglementarile prevazute in autorizatiile de functionare. Fiecare comerciant de pepeni trebuie sa mearga la primarie pentru a i se elibera o autorizatie de functionare in locul in care doreste sa-si vinda marfa sau in locul in care ii este aprobata comercializarea. Pentru tiganii care au cumparat pepeni si i-au vindut la un pret mai ridicat, fara nici un fel de licenta, se iau masuri. Jandarmii nostri au atributia de a patrula si de a verifica autorizatiile comerciantilor de pepeni proveniti din alte judete. Chiar astazi ne-am confruntat cu un astfel de caz. Stefan Eugen, rom dintr-o localitate din Oltenia, a fost amendat cu suma de un milion lei. Amenda a fost aplicata la hotarirea Consiliului Local pentru nerespectarea autorizatiei. Acesta isi desfasura activitatea de comert in alta parte decit cea prevazuta in autorizatie. De asemenea, se efectueaza controale si cu cei de la Protectia Consumatorului in vederea verificarii certificatelor de producator“, a declarat maior Anca Ioan, din cadrul Comandamentului Judetean de Jandarmerie.
