Aurel Dinca n-a fost niciodata un om bogat. Dar acum, la cei 55 de ani, a hotarit ca este timpul sa faca si el ceva care sa-i aduca huzurul la care a tinjit o viata. Desigur ca acest lucru nu poate fi realizat decit pornind de la o idee geniala, atita timp cit contul din banca nu ii permite altfel. Dupa planuri de afaceri intoarse si pe fata si pe dos, documentari si luni de lecturare asidua a ziarelor si revistelor de investitii, nea Aurel a hotarit: se va face crescator de melci! Chiar daca prietenii il tachineaza si nevasta il bate la cap sa nu arunce banii familiei pe apa simbetei, craioveanul este hotarit sa investeasca intr-o crescatorie de melci si sa-si faca retea de distributie peste granita, unde gustul tiritoarelor este la mare cautare si, mai ales, la mare pret!
Daca il asculti pe Aurel Dinca, ideea unei crescatorii de melci facute cu investitie mica, dar cu rentabilitate maxima nu pare nici rea, nici irealizabila. Craioveanul spune ca i-a venit ideea dupa ce a citit o revista in care se vorbea despre avantajele pe care le-ar putea aduce o astfel de ocupatie.
„Buticarie face toata lumea. Daca mergi pe o carare deja batatorita, nu stiu ce sanse sint sa ajungi departe. De aceea am cautat ceva original, ce n-a mai facut nimeni. Si, din cite stiu eu, nu stiu sa fie multi in Romania care sa creasca melci. Iar in Dolj cu atit mai putini. Parerea mea este ca treaba cu melcii este destul de sigura. Chiar si in restaurantele romanesti a inceput sa se caute produsul, iar in partea cealalta se vinde chiar foarte bine. Strainii apreciaza melcul, fiindca are proteine si, in plus, nu ingrasa. In regimuri e mai buna decit carnea de pui“.
Investitie, munca si profit pe masura
Primul pas pe care l-a facut nea Aurel a fost sa-si cumpere o bucata de pamint la Bechet. Mai maricica si cu multa verdeata, sa se tirasca melcii in voie si sa creasca cum trebuie. Deocamdata, pina va face pasul urmator, craioveanul pregateste terenul si baza furajera.
„Pe cit teren am eu ar trebui sa cresc vreo 500.000 de bucati, adica vreo 10.000 de kilograme de melci. Asta cu tot cu pierderi, care am inteles ca vor fi destul de mari. Un kilogram de melci costa cam 80.000 de lei. Si creste in continuare. Deci, la un calcul rotund, ies cam 80 de milioane la o productie. Eu zic ca e binisor, nu?“.
Aurel Dinca nu se limiteaza la atit. Pe viitor, el vrea sa puna pe picioare o fabrica de conserve sau semiconserve si sa dea lovitura pe piata externa cu „melcii a la Bechet“.
Iar etichetele pentru conserve vor purta, evident, chipul sau!
Nea Aurel si melcul din lingura de lemn
„Ce, Otcher (Oetker – n.r.) ala nu si-a pus fata pe toate produsele lui? Asa imi fac si eu poza cu mine, cu basca inalta de bucatar si cu o lingura de lemn, romaneasca, in care sa stea un melc cu coarnele scoase! Si stiti cum le spun la conserve? Cum imi spune mie nepotu-meu de la Corabia: «Senatorul melcilor»! Cica e un film cu Dorel Visan. Nu l-am vazut, dar mi-a placut cum suna“.In fiecare zi, nea Aurel sta cu agenda in mina si calculeaza costurile, productia si pierderile, spre disperarea sotiei care este destul de sceptica si isi vede deja familia ruinata. „M-a innebunit! Toata ziua nu vorbeste decit de melci, fi-i-ar melcii de ris! Vrea sa faca imprumut in banca, sa gireze cu apartamentul. N-om ramine noi pe drumuri acum, la batrinete, ca-l trimit in padure sa doarma cu melcii! Ii tot zic:
«Ma, Aurele, daca vrei cu tot dinadinsul sa te apuci de ceva, macar fa si tu un lucru de care sa fi auzit lumea, nu dracovenii din astia! Ca de coarne te ocupi, de coarne o sa ai parte!»“…
