Mai mult de 100 de persoane din judetul Dolj au actionat in instanta statul, cerind anularea contractelor de vinzare-cumparare prin care imobilele nationalizate au intrat in proprietatea chiriasilor. Situatia a fost creata de aparitia a doua legi ale caror prevederi se bat cap in cap. Potrivit Legii nr.112/1995, chiriasii acestor imobile aveau prioritate la cumpararea lor. Unii le-au cumparat, la valoarea stabilita atunci. Ulterior a aparut Legea nr.10/2001, privind restituirea imobilelor confiscate abuziv de regimul comunist in perioada 6 martie1945-22 decembrie1989. Conform acesteia, fostii proprietari au dreptul sa ceara despagubiri in cazul in care nu le-au primit. Mai mult, ei dau acum in judecata statul, cerind anularea contractelor de vinzare-cumparare incheiate cu chiriasii.Termenul limita pina la care puteau face acest lucru a expirat ieri. Desi exista mult mai multe persoane in aceasta situatie, cei in cauza s-au grabit doar in ultima luna sa deschida actiuni in instanta.
„Potrivit legii, fostii proprietari nu pot cere instantei de judecata decit anularea actului de vinzare-cumparare dintre stat si chiriasi. Instanta va hotari ce se va intimpla cu cel care pierde procesul. Cei care sint in aceasta situatie au venit abia in ultima luna. Avem aproape 100 de actiuni“, a precizat Marin Panduru, presedintele Judecatoriei Craiova.
Mii de dosare asteapta sa fie solutionate
Din statisticile existente la Regia de Administrare a Domeniului Public si Fondului Locativ (RAADPFL) Craiova reiese ca in municipiu exista 849 de cladiri, dintre acestea 299 fiind deja scoase din evidente pentru ca au fost vindute sau restituite. 17 dintre ele au fost deja restituite in baza Legii 10. La Prefectura Dolj sint inregistrate 1.258 de cereri pentru despagubiri.
Valoarea revendicarilor depaseste cu citeva zeci de miliarde bugetul judetului pe un an. Primaria Craiova inregistreaza si ea 3.471 de cereri, 1.512 fiind admise si alte mii de dosare aflindu-se in lucru. La toate acestea, se adauga dosarele pentru anularea instrainarii catre chiriasi, in baza Legii 112/1995. Cele mai multe actiuni in instanta sint formulate de craioveni, in Banie aflindu-se si majoritatea caselor revendicate.
„In judet, foarte putine imobile confiscate mai sint bune de locuit. Casele cele mai mari, care au supravietuit demolarilor, au fost transformate in camine culturale sau sedii de primarie. Alte imobile revendicate, dar pentru care s-a depus actiune la sectia comerciala a Tribunalului, sint cele instrainate de fostul FPS catre diverse societati comerciale. Acestea sint mai putine si exista sanse minime ca vinzarea lor sa fie anulata din cauza ca au fost vindute inainte de aparitia legii. Pot avea cistig de cauza numai proprietarii ale caror imobile au fost vindute dupa aparitia acestei legi sau cei in cazul carora au fost incalcate prevederile legale“, a precizat Gabriela Ionescu, purtator de cuvint al Tribunalului Dolj.
Asociatiile cer prelungirea termenului limita
Revendicatorii asteapta insa prelungirea termenului pentru atacarea in instanta a contractelor de vinzare a imobilelor nationalizate. Asociatia Proprietarilor Deposedati Abuziv de Stat (APDAS) a solicitat recent acest lucru, pe motiv ca procesul de retrocedare este anevoios si, in plus, foarte putini au aflat ca pot formula actiuni in instanta.
Din cauza ca s-au facut destule greseli in restituirea imobilelor, statul roman a trebuit sa dea curs la 67 de plingeri formulate la Strasbourg in perioada 1992-1996, platind despagubiri de aproape doua miliarde de euro. In Romania exista circa 400.000 de imobile confiscate abuziv de stat. Jumatate dintre ele au fost revendicate de fostii proprietari.
