Niciodata saracia nu este mai crunta decit atunci cind victimele ei sint copiii. In familiile fara venituri, privirea umeda a micutilor care poftesc la ciocolata molfaita de prietenul de joaca este de o tristete sfisietoare. Familia Usurelu din Plenita are doi copii, inca prea mici sa realizeze handicapul pe care ti-l da un portofel gol. Numai galagia burtilor goale le prevesteste, poate, viata plina de lipsuri care ii asteapta.
Sotii Usurelu isi cirpesc cu ajutorul milionului primit de la primarie bruma de avere cu care ii cresc de pe o zi pe alta pe Marian si Ionut. Baieteii vor creste intr-o casa saracacioasa, fara curent electric, invatind ce inseamna „nu am“. Vergea si Lizica apreciaza totusi ca macar au un camin al lor, dobindit dupa ce au avut grija mai mult timp de o batrina care le-a lasat in schimb casa ei. Pina asta-toamna, Vergea si Lizica stateau la parintii barbatului si isi imparteau sarcinile gospodaresti. Pina la urma au reusit sa se mute la casa lor, lasata mostenire de batrina pe care au ingrijit-o. Desi a fost nevoie de ceva reparatii pina sa poata locui acolo, nu au curent electric, iar apa trebuie adusa de la 500 de metri distanta, cei doi tineri sint totusi multumiti. Nu au renuntat la ajutorul parintilor din gradina carora mai iau cite ceva, cit sa aiba ce pune pe masa. „Ii ajutam cu ce putem, ca nu au de nici unele. Bucate le mai dam de pe pamintul nostru… Nici macar lumina nu e in casa lor. Daca nu ar avea ciobul asta de lampa sparta, seara ar umbla ca orbii“, a spus Elena Usurelu, bunica celor mici.
Sacrificii financiare pentru a cumpara un litru de lapte
Singura speranta a celor doi soti sta in palma de pamint din fata casei unde vor sa isi faca o mica gradina de zarzavaturi, ca sa mai schimbe „meniul“. „Mincam ciorba de cartofi si cam atit. Restul banilor il dam pe laptele copiilor. Costa 10.000 de lei kilogramul si nu le ajunge la amindoi. De-aia nu ne punem nici curent, de unde bani sa mai platim si acolo? Muncim pe unde putem, dar sint zile, saptamini cind nu ne cheama nima la lucru“, a spus Vergea cu amaraciune in glas.
Sotii Usurelu au mai avut un baietel care a murit cind avea numai doua luni si jumatate, din cauza unei malformatii la inima. Pe peretii de chirpici ai casei mai atirna poze cu primul lor copil pe care nu au reusit sa il uite. Amintirea lui ii face sa isi doreasca si mai mult sa le ofere celorlalti doi baieti toate lucrurile de care nu s-a putut bucura el. Pina vor veni zile mai bune insa, Marian si Ionut se vor juca in continuare in curte, inchipuindu-si ca betele si cioburile colorate de sticla sint cele mai frumoase jucarii si cele doua carucioare stricate din curte sint tot ce isi poate dori un copil.
