Regia Autonoma de Administrare a Domeniului Public si Fondului Locativ Craiova (pe scurt, RAADPFL) a fost infiintata in anul 1995, in luna martie. Deci, ea este inventia PDSR, partidul politic ce impetuos guverna Romania in acea vreme.
Intentia trebuie sa fi fost buna, caci regia devenea o unitate lucrativa, furnizoare de servicii catre primarie, unitate pe care administratia publica se putea bizui in realizarea diverselor proiecte care sa comporte cheltuieli cit mai mici, de vreme ce, impozitul pe profit realizat, cit si jumatate din acest profit se reintorceau la beneficiarul de serviciu, platitorul acestuia.
Ca orice intentie buna, ea este repede supervizata de profitori, intoarsa pe toate fetele si cautat orice avantaj ce ar putea fi valorificat de alesii urbei.
In primul rind, inghesuiala mare pentru a face parte din consiliile de administratie, desi multi din cei doritori nici din auzite nu stiau care este activitatea regiei.
In al doilea rind, indemnizatia de participare la sedintele CA trebuia sa fie cit mai mare, legiuitorul stabilind proportii variabile pina la 25% din salariul tarifar de incadrare al directorului general. Dar cum putea fi el mare cind totusi procentul are limite ce nu pot fi depasite? Simplu. Marind salariul directorului.
Asa se face ca in Legislatura 1996-2000 consilierii care faceau parte din CA aveau 20% din salariul directorului si ridicau (pentru doar o sedinta de trei-patru ore pe luna) de la casieria unitatii sume egale, de foarte multe ori, cu ale sefilor de birou sau serviciu care veneau zi de zi la munca. Pricopseala…
Era arhicunoscuta aceasta stare de lucruri, dar s-a pus pe seama „hamesitilor“ de taranisti si liberali, care acum puteau trage foloase.
Clevetitorii aveau dreptate pentru ca in anul 1998 in consiliul local municipal s-a stabilit transformarea regiei in doua societati comerciale, lucru care nu s-a realizat nici acum, deoarece nu s-a facut vreo analiza temeinica economica a acestei situatii, ci s-a considerat ca aparitia celor doua societati va conduce implicit la disparitia Consiliului de Administratie. Si atunci care este avantajul?
Hotarirea consiliului municipal nu a fost anulata de o alta, dar nici pusa in aplicare pina in ziua de azi.
A venit legislatura 2000-2004, care dadea ceva sperante, mai ales ca PDSR (mai apoi PSD) se considera un apropiat al nevoiasilor, promotor al democratiei si al protectiei sociale, al legii si al dreptatii.
Inselate asteptari!…
Dupa prima sedinta de constituire in care consilierii si-au dat mina, s-au cunoscut si au incercat sa inteleaga o informare asupra activitatii regiei, a venit cea de-a doua sedinta in care s-a votat cu simt de raspundere sporirea de la 20%, cit avea consiliul trecut, la 25%. Dar este greu de infrint gustul banului… Indemnizatia, pentru oameni ca dinsii, care venisera epuizati dupa lupta electorala, era mica, pentru ca avea ca referinta salariul directorului avut in legislatura trecuta. Mergind pe principiul „dar din dar se face rai“, Consiliul de Administratie a sporit salariul directorului in cursul anului 2001 (numai al directorului) de patru ori, devenind de acum un salariu de invidiat, dar a crescut si indemnizatia, astfel incit putini salariati ai regiei ridica sume apropiate de ale membrilor Consiliilor de Administratie. Toti sint saraci: avocati care primesc onorarii bune, profesori universitari bine retribuiti, patroni de firme de succes, dar care ridica de la casierie aceste sume pentru ca trudesc din greu doua-trei ore intr-o luna. Cei cu sapa… Ei se multumesc cu putin, ei se bucura de grija consilierilor care-i trimit din noiembrie pina in primavara in somaj sau concedii fara salariu. „Bravos“, domnilor, continuati asa si salariatii regiei va vor multumi! Succes!
