Știri de ultima orăMagazinOrașul-fantomă care arde de peste 60 de ani

Orașul-fantomă care arde de peste 60 de ani

În Statele Unite există o localitate în care focul nu s-a stins nici după mai bine de șase decenii. Nu este vorba despre un incendiu de vegetație sau despre o erupție vulcanică, ci despre un foc care arde în adâncul pământului, într-un zăcământ de cărbune. Centralia, un fost oraș minier din statul Pennsylvania, a ajuns aproape pustiu după ce un incendiu izbucnit în 1962 s-a extins prin galeriile unei mine abandonate. Casele au fost demolate, cei mai mulți locuitori au plecat, iar incendiul continuă să ardă și astăzi.

De la o comunitate minieră la un oraș aproape pustiu

Povestea Centraliei este strâns legată de exploatarea cărbunelui. Această activitate a susținut economia locală timp de mai bine de un secol. Potrivit Departamentului pentru Protecția Mediului din Pennsylvania, cărbunele a început să fie extras în zonă în 1842, iar mina Centralia Colliery a fost deschisă în 1862. Înainte de izbucnirea incendiului, localitatea avea aproximativ 1.100 de locuitori. Era un oraș obișnuit, cu locuințe, magazine și o comunitate construită în jurul muncii din mine. Nimeni nu bănuia că, în câteva decenii, aproape toate aceste lucruri vor dispărea.

Totul a început în mai 1962, când autoritățile locale au încercat să curețe o groapă de gunoi amenajată într-o fostă exploatare minieră. Deșeurile au fost incendiate intenționat, însă focul s-a extins la materialele combustibile din apropiere și apoi la stratul de cărbune din subteran.

Departamentul pentru Protecția Mediului din Pennsylvania arată că lipsa unei bariere corespunzătoare între groapa de gunoi și materialele din jur a permis propagarea incendiului către vechile galerii miniere. Focul a fost raportat oficial pe 27 mai 1962.

Focul a ajuns sub străzi și nu a mai putut fi oprit

La început, locuitorii nu au înțeles amploarea pericolului. Incendiul nu se manifesta ca unul obișnuit, cu flăcări vizibile la suprafață. Ardea în subteran, iar efectele au început să apară treptat. Fum și gaze ieșeau prin fisurile pământului, temperaturile creșteau, iar anumite zone deveneau periculoase pentru cei care locuiau deasupra lor.

Autoritățile au încercat în repetate rânduri să stingă incendiul, folosind apă, argilă și excavări pentru a izola focarele. Potrivit cronologiei oficiale publicate de Departamentul pentru Protecția Mediului din Pennsylvania, între 1962 și 1978, autoritățile statale și federale au cheltuit 3,3 milioane de dolari pentru controlarea focului, însă rezultatele au fost limitate.

Problema era complexă: incendiul se deplasa printr-o rețea de galerii subterane, iar identificarea tuturor focarelor era extrem de dificilă. În 1983, un studiu realizat pentru autoritățile americane a estimat că stingerea completă ar fi costat aproximativ 663 de milioane de dolari.

Unul dintre cele mai grave incidente s-a petrecut în 1981, când un băiat de 12 ani a căzut într-o surpare apărută brusc în apropierea locuinței sale. Copilul a fost salvat, însă întâmplarea a demonstrat cât de periculos devenise terenul. În plus, gazele provenite din arderea cărbunelui reprezentau un risc pentru sănătatea locuitorilor.

Milioane de dolari pentru relocarea populației

În 1984, Congresul american a aprobat alocarea a 42 de milioane de dolari pentru cumpărarea proprietăților și relocarea voluntară a locuitorilor afectați de incendiu. Măsura a fost luată din cauza pericolului reprezentat de gazele nocive și de surparea terenului.

Între 1985 și 1991, autoritățile au cumpărat 545 de proprietăți rezidențiale și comerciale, iar locuitorii au fost relocați. În 1992, au fost inițiate proceduri de expropriere și pentru proprietarii care refuzau să plece.

Conform aceleiași cronologii oficiale, cheltuielile totale pentru controlul incendiului și relocarea populației au ajuns la aproximativ 48,8 milioane de dolari.

Centralia și-a pierdut astfel aproape întreaga comunitate. Casele abandonate au fost demolate treptat, iar străzile care odinioară erau pline de viață au fost acoperite de vegetație. Drumul Route 61, afectat de surparea terenului, a fost închis definitiv în 1993.

Un incendiu care continuă și astăzi

Deși aproape toți locuitorii au plecat, incendiul nu a dispărut. Departamentul pentru Protecția Mediului din Pennsylvania confirmă că focul continuă să ardă în vechile galerii miniere. Autoritățile monitorizează zona, inclusiv temperaturile din subteran și eventualele emisii de gaze.

Cazul a revenit în atenție în octombrie 2026, când Universitatea Susquehanna a publicat un studiu despre motivele pentru care intervențiile autorităților nu au reușit să oprească incendiul. Cercetarea a evidențiat dificultățile de colaborare dintre instituțiile locale, statale și federale, dar și lipsa informațiilor complete despre extinderea focului. Autoarea studiului a precizat că o mai bună coordonare nu ar fi garantat stingerea incendiului, având în vedere dificultățile tehnice ale intervenției.

Astăzi, Centralia este cunoscută drept unul dintre cele mai cunoscute orașe-fantomă din Statele Unite. Imaginile cu drumuri crăpate, vegetația care a pus stăpânire pe fostele străzi și fumul care iese din pământ au atras atenția turiștilor și a pasionaților de fenomene neobișnuite.

Totuși, zona nu este o atracție turistică obișnuită. Autoritățile avertizează că deplasarea în apropierea incendiului poate provoca accidente grave sau chiar moartea. Gazele periculoase și riscul prăbușirii neașteptate a terenului fac ca vizitarea perimetrului afectat să fie puternic descurajată.

Povestea Centraliei rămâne un exemplu impresionant despre cum un incendiu pornit de la o groapă de gunoi a putut schimba definitiv destinul unei comunități și despre cât de greu pot fi reparate unele greșeli atunci când focul ajunge în adâncul pământului.

Citeşte şi: Orașele care se scufundă încet



ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS