Aliații europeni răsuflă ușurați. Reducerile de trupe americane în Europa vor fi mult mai mici decât se vehicula la începutul anului, iar România, aflată pe flancul estic al NATO, ar putea ieși chiar mai bine din toată povestea.
Potrivit unor surse familiarizate cu dosarul, citate de Bloomberg, Pentagonul ia acum în calcul o retragere de aproximativ 5.000 de militari. La un moment dat, europenii se temeau de o tăiere de până la 25.000 de soldați. Decizia finală îi aparține președintelui Donald Trump.
De ce s-a răzgândit Washingtonul
Două motive au schimbat calculele americanilor.
Primul, țările europene au început să cheltuiască mai mult pentru apărare, ceea ce Washingtonul a privit cu ochi buni. Al doilea, mai practic, războiul prelungit cu Iranul a arătat cât de mult se bazează armata americană pe bazele din Europa pentru a proiecta forță în Orientul Mijlociu.
„Avem aici multe resurse care se află exact acolo unde ne dorim”, a declarat la începutul lunii Matt Whitaker, principalul reprezentant al lui Trump la NATO. „Nu mă aștept la nimic semnificativ”, a adăugat el.
Secretarul britanic al apărării, Wes Streeting, a spus-o și mai direct în timpul unei vizite la Washington, la mijlocul lunii octombrie: „Deși uneori se spune că SUA se află în Europa pentru a aduce beneficii Europei, cred că realitatea dură este că SUA se află în Europa pentru că acest lucru le aduce beneficii lor”.
Germania pierde, Estul câștigă
Cea mai mare parte a reducerilor se va concentra în Germania, unde este staționat cel mai mare contingent american din Europa.
În schimb, flancul estic urmează să fie consolidat. Țările care se învecinează cu Rusia s-au oferit să acopere o parte din costuri, tocmai pentru a-i convinge pe americani să rămână și să întărească prezența în zonă.
Pentru România, miza este directă. Suntem parte din acest flanc estic, iar orice consolidare aici înseamnă mai multe trupe, mai multe exerciții și mai multă atenție de la Washington, nu mai puțină.
Legea care îl ține în frâu pe Trump
Congresul american a pus deja o piedică reducerilor masive. Anul trecut a fost adoptată o lege care interzice Pentagonului să scadă sub 76.000 de soldați în Europa, să renunțe la baze sau să retragă echipamente importante fără să consulte aliații și fără o analiză detaliată a riscurilor.
Revizuirea în curs include tocmai o astfel de evaluare a riscurilor, realizată de generalul Alexus Grynkewich, comandantul suprem al forțelor aliate din NATO și șeful Comandamentului European al SUA. În septembrie, Grynkewich a prezentat echipei lui Elbridge Colby, subsecretarul de stat pentru politici al Departamentului Apărării, mai multe scenarii posibile.
Colby urmează să prezinte un raport oficial secretarului apărării Pete Hegseth, iar Hegseth ar urma să îi ducă recomandările finale lui Trump pe 1 decembrie.
În plus, după alegerile de la jumătatea mandatului din 3 noiembrie, democrații au preluat controlul asupra Congresului, inclusiv asupra cheltuielilor guvernamentale, ceea ce limitează și mai mult marja lui Trump pentru tăieri mari.
„Europa trebuie să își asume responsabilitatea principală”
Aliații nu își fac iluzii. Revizuirea Pentagonului vine după ani de frustrare la Washington, legată de dezechilibrul contribuțiilor la securitatea europeană.
„America nu poate să se ocupe de apărarea Europei, sau să plătească mai mult pentru aceasta, decât o fac aliații noștri”, le-a spus Hegseth aliaților din NATO la începutul acestui an, când a anunțat revizuirea. „Europa poate și trebuie să își asume responsabilitatea principală pentru apărarea sa convențională”, a insistat el.
Deocamdată, un oficial al Pentagonului a precizat că procesul de revizuire este în curs de desfășurare și că nu este încă nimic de anunțat.
