Documente din dosarul de cabinet al ultimului șef al Securității, Iulian Vlad, publicate de CNSAS, oferă o imagine detaliată asupra structurii Departamentului Securității Statului în toamna anului 1988. La 24 septembrie, aparatul avea 14.629 de angajați, repartizați între structurile centrale, cele teritoriale și Trupele de securitate.
Cum era împărțit aparatul DSS
Potrivit documentelor prezentate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, la 24 septembrie 1988, Departamentul Securității Statului avea un efectiv de 14.629 de angajați.
Aparatul central din București număra 6.023 de cadre, reprezentând 41,17% din total. Structurile teritoriale, constituite prin inspectoratele județene, aveau 5.869 de cadre, adică 40,12%.
Cea de-a treia componentă era reprezentată de Trupele de securitate, cu 2.737 de cadre, respectiv 18,71% din efectiv.
Pe lângă aceste structuri, documentele menționează și aproximativ 1.200 de angajați din personalul muncitor civil, implicați în activități administrative și tehnice, potrivit news.ro
Bucureștiul concentra principalele structuri operative
Capitala avea un rol central în organizarea aparatului de securitate. Pe lângă structurile centrale, Securitatea Municipiului București avea 557 de cadre.
Printre cele mai importante structuri se afla Direcția a IV-a, de Contrainformații militare, care avea 1.022 de cadre și se ocupa de activitatea de securitate și contrainformații în cadrul Armatei.
Unitatea specială „F”, responsabilă de filaj, avea 745 de cadre, iar Unitatea Specială pentru Luptă Antiteroristă (USLA) avea un efectiv de 772 de persoane.
Activitățile tehnice de supraveghere erau realizate, între altele, de Unitatea Specială „T”, care avea 466 de angajați și se ocupa de interceptări telefonice și ambientale, precum și de Unitatea Specială „S”, cu 356 de specialiști, responsabilă de controlul corespondenței.
Potrivit documentelor prezentate de CNSAS, personalul Unității „S” își desfășura activitatea inclusiv din spații amenajate în interiorul unor oficii PTTR.
Structuri specializate în informații și contrainformații
Aparatul central includea și direcții specializate în diferite domenii.
Direcția I, cu 103 cadre, era responsabilă de informații interne, Direcția a II-a, cu 152 de cadre, se ocupa de domeniul economic, iar Direcția a III-a, cu 213 cadre, avea atribuții de contraspionaj.
Structura reflectă gradul ridicat de specializare al aparatului de securitate în ultimii ani ai regimului comunist.
Cum era repartizată Securitatea în teritoriu
Efectivele inspectoratelor județene diferă semnificativ în documentele din 1988, în funcție de importanța strategică și economică a fiecărui județ.
Constanța avea 285 de cadre, urmată de Timiș, cu 271, Prahova, cu 261, Cluj, cu 251, și Brașov, cu 212.
În alte județe, efectivele erau mai reduse. La Iași erau 182 de cadre, în Hunedoara 184, iar în Arad 154.
Cele mai mici efective menționate în material se regăseau în Covasna, cu 73 de cadre, Ialomița și Sălaj, cu câte 76, și Călărași, cu 78.
Femeile reprezentau mai puțin de 16% din efectiv
Datele privind structura de gen indică o prezență redusă a femeilor în cadrul aparatului.
Din totalul de 14.629 de angajați, 2.297 erau femei, ceea ce reprezenta 15,70%.
Prezența femeilor era mai importantă în anumite structuri tehnice și administrative, inclusiv în cele care se ocupau de interceptarea comunicațiilor sau de controlul corespondenței.
În schimb, accesul la funcții de conducere era foarte redus. Potrivit datelor publicate de CNSAS, doar 22 de femei ocupau astfel de funcții, reprezentând 0,95% din totalul femeilor angajate.
În Trupele de securitate nu era menționată nicio femeie într-o funcție de comandă.
Un aparat extins, cu puțin peste un an înainte de Revoluție
Documentele din septembrie 1988 oferă o imagine a dimensiunii și complexității aparatului represiv al regimului comunist cu doar 14 luni înainte de Revoluția din decembrie 1989.
Securitatea dispunea de structuri centrale și teritoriale, unități specializate în filaj, interceptări, controlul corespondenței, contrainformații militare și luptă antiteroristă.
În ciuda dimensiunii și specializării sale, aparatul nu a reușit să prevină prăbușirea regimului comunist în decembrie 1989.
Documentele publicate de CNSAS contribuie la reconstruirea modului în care era organizată una dintre principalele instituții ale regimului comunist în ultimii săi ani.
Citeşte şi: Franţa a crescut limita de alcool permis în șampanie
