În Marea Britanie, raționalizarea zahărului impusă în timpul războiului ar putea fi legată de beneficii surprinzătoare asupra sănătății. Un studiu pe peste 64.000 de persoane indică riscuri mai mici de cancer și o îmbătrânire biologică mai lentă.
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, britanicii au fost obligați să reducă drastic consumul de zahăr din cauza penuriei de alimente. Decenii mai târziu, cercetătorii au descoperit un efect surprinzător: copiii crescuți în acea perioadă par să fi avut o sănătate mai bună la maturitate, relatează Science Alert.
Raționalizarea zahărului, o măsură impusă de război
În ianuarie 1940, Regatul Unit se confrunta cu o criză alimentară. Atacurile germane asupra navelor care transportau importuri amenințau aprovizionarea țării și alimentau temerile privind apariția unor penurii severe.
Autoritățile au introdus rapid un regim strict de raționalizare a alimentelor, limitând cantitățile pe care oamenii le puteau cumpăra. Printre produsele raționalizate s-a numărat și zahărul.
Restricțiile au rămas în vigoare ani de zile, iar consumul de zahăr a fost menținut la niveluri mult mai scăzute decât cele cu care oamenii sunt obișnuiți astăzi.
Cercetătorii au urmărit sănătatea a peste 64.000 de persoane
La zeci de ani după încheierea războiului, efectele acestei perioade au devenit subiect de cercetare.
Într-un nou studiu publicat în PNAS, cercetătorii au analizat date medicale de la 64.761 de persoane născute în Regatul Unit între 1951 și 1956, folosind informații din UK Biobank.
Raționalizarea zahărului s-a încheiat brusc în septembrie 1953, iar consumul mediu s-a dublat rapid. Acest moment le-a oferit cercetătorilor o oportunitate rară de comparație.
Ei au analizat persoanele care și-au petrecut primele 1.000 de zile de viață, de la concepție până la vârsta de doi ani, în perioada în care zahărul era raționalizat și le-au comparat cu cele născute după ridicarea restricțiilor.
Risc mai mic de cancer la maturitate
Rezultatele sunt surprinzătoare. Persoanele care au avut un consum limitat de zahăr în primele 1.000 de zile de viață au fost cu 69% mai puțin predispuse să dezvolte cancer hepatic la maturitate.
Cercetătorii au identificat, de asemenea, rate mai mici pentru alte tipuri de cancer: 52% pentru cancerul de prostată, 41% pentru cancerul pulmonar, 40% pentru cancerul rectal și 36% pentru cancerul de sân.
Studiul se adaugă unor cercetări anterioare care au asociat expunerea redusă la zahăr în primii ani de viață cu un risc mai mic de boli cronice, Alzheimer și probleme cardiovasculare.
Cercetătorii au observat și că persoanele care au crescut în perioada raționalizării prezentau telomere mai lungi. Aceste structuri aflate la capetele cromozomilor protejează materialul genetic și sunt asociate cu procesul de îmbătrânire.
Potrivit analizei, lungimea telomerelor corespundea unei îmbătrâniri biologice cu aproximativ 2,2 ani mai lente.
Acest lucru sugerează că alimentația din primele etape ale vieții ar putea avea efecte care se întind pe parcursul mai multor decenii.
Preferințele alimentare s-au păstrat și la maturitate
Un alt rezultat interesant este că obiceiurile alimentare formate în perioada raționalizării par să fi persistat până la vârsta adultă.
„Cohortele care au trecut prin raționalizare consumă mai puțin zahăr, mănâncă în cantități mai mici și mențin diete mai sănătoase și mai diverse la cinci decenii după încheierea politicii”, au scris cercetătorii.
Potrivit acestora, există două posibile explicații.
„Nivelul de dulce la care oamenii sunt expuși foarte devreme în viață le poate modela preferințele gustative pentru o perioadă îndelungată”, a explicat Zhang. „Par să existe două mecanisme. Unul este biologic – alimentația din primele etape ale vieții poate influența dezvoltarea metabolismului, organelor și sistemului imunitar. Celălalt este comportamental – preferința pentru alimente mai puțin dulci, formată timpuriu, pare să persiste.”
Cercetarea este una observațională, iar rezultatele nu demonstrează că reducerea zahărului provoacă în mod direct scăderea riscului de cancer.
Cercetătorii susțin însă că momentul în care au fost eliminate restricțiile a creat condiții asemănătoare unui experiment natural, permițând compararea unor grupuri expuse diferit la zahăr în primii ani de viață.
În orice caz, rezultatele readuc în atenție importanța alimentației din copilăria timpurie și efectele pe care aceasta le-ar putea avea asupra sănătății de-a lungul întregii vieți.
În timpul războiului, o generație de copii a fost obligată să consume zahăr la niveluri apropiate de cele recomandate astăzi de Organizația Mondială a Sănătății.
Iar decenii mai târziu, cercetătorii au descoperit că această restricție forțată ar putea să fi avut și un efect neașteptat: o generație mai sănătoasă.
