Cu toate că vor putea face ce vor cu ei şi cu toate că susţin că nu este o investiţie profitabilă, fermierii doljeni plănuiesc să cheltuiască banii de la UE tot cu pământul.
Apropierea termenului-limită de depunere a solicitărilor pentru plata directă pe suprafaţă de la UE a pus o serie de fermieri pe jar, astfel că în ultimele zile a fost agitaţie mare la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (APIA). Graba de pe ultima sută de metri a fost sănătoasă, mai ales că, deşi existau zvonuri că termenul de depunere a cererilor ar putea fi prelungit, acest lucru nu s-a întâmplat. Potrivit unui comunicat de presă emis miercuri de APIA, fermierii care nu au depus cereri în campania din perioada 1 martie – 15 mai 2007 pot depune cererile în continuare, până pe 11 iunie 2007, însă vor primi penalizări de 1% pentru fiecare zi de întârziere. „Cererea de prelungire a termenului-limită de depunere a cererilor de sprijin cu 15 zile a fost înaintată Comisiei Europene. În situaţia unui răspuns favorabil, fermierii care vor depune cererile după 15 mai nu vor mai plăti penalizări“, a declarat Veronica Cocoşilă, şef serviciu examinări cereri din cadrul APIA Dolj. Totuşi, deocamdată reprezentanţii APIA aşteaptă răspunsul Comisiei.
„Dumnezeu ne-a blestemat să dăm cu sapa“
Indiferent dacă vor primi sau nu penalizări, beneficiarii subvenţiei UE nu sunt obligaţi să folosească banii cu un scop impus, neexistând reglementări precise în acest sens. Cu toate acestea, cei mai mulţi s-au hotărât deja să folosească banii tot pentru investiţii în agricultură. „Am 193 de lei pensie. Banii de la UE îi oprim pentru pământ că se munceşte greu şi am fost obişnuiţi să nu-l lăsăm în paragină. Nu e convenabil, dar ce să facem dacă Dumnezeu ne-a blestemat să dăm cu sapa“, a explicat Costina Dragomir, unul dintre fermierii din Malu Mare. Acelaşi plan şi l-au făcut şi alţi fermieri doljeni. „Tot în agricultură o să-i bag. Nu prea rentează pentru că e secetă şi sistem de irigaţii nu este, dar ce să facem“, a spus Marin Cernăzeanu, din Tencănău. Afirmaţia este susţinută şi de alţi fermieri. „Este un ajutor pe care-l vom folosi tot în agricultură“, a afirmat Monica Enescu, producător agricol din Dudoviceşti.
Sumele date de UE acoperă 10-15% din lucrările agricole
În Dolj mai sunt şi fermieri care, dacă se poate, ar investi banii şi în altceva. „Probabil îi voi cheltui cu terenul, pentru agricultură. Nu e rentabil să investim în agricultură, dar ce să facem? Dacă voi putea, poate voi cumpăra şi animale“, a spus Ion Pătru, fermier din Robăneşti. De fapt, unii producători agricoli i-ar investi şi în alte domenii, dacă ar fi mai mulţi. „Tot în agricultură o să-i investim, că nu putem lăsa pământul aşa. În ce altceva să investim că sunt prea puţini să-i investeşti în industrie, să începi ceva“, a explicat Ioana Ungureanu, din Panaghia. De fapt, cu toate că este privit ca un sprijin binevenit, doljenii spun că sumele primite pe hectar nu acoperă nici pe departe costurile cu lucrările agricole. „Cu banii de la UE vom continua lucrările agricole. Sumele date de UE acoperă 10-15% din lucrări, dacă sunt făcute cu tehnologie bună“, a explicat Elena N., din Negoi. Printre fermierii doljeni care depuneau miercuri cererile pentru subvenţie exitau şi fermieri hotărâţi să nu-şi facă planuri cu banii pe care nu-i au încă în posesie. „Să vedem când o să-i primim. Nici nu ştim dacă-i primim“, a spus Cristea Pălărie, din Teslui.
Banii de la UE vin în decembrie
Cu toate că mai sunt şi persoane neîncrezătoare că vor primi banii, potrivit unui comunicat emis de APIA, drepturile la plată pentru anul 2007 se acordă începând cu 1 decembrie 2007, până la 30 iunie 2008, iar sumele cuvenite vor fi virate în contul bancar al fiecărui fermier.
Dacă în Dolj, până pe 15 mai inclusiv, au fost depuse cereri pentru 112% din suprafaţa considerată iniţial, la nivel naţional au fost depuse în total peste 1,2 milioane de cereri, reprezentând 108,77 la sută din totalul suprafeţei de referinţă. Altfel spus, suprafaţa pentru care s-au depus aceste cereri depăşeşte cu 8,77% suprafaţa negociată. Explicaţia oferită de specialişti constă în faptul că unii dintre fermierii doljeni nu apucaseră să-şi înscrie suprafeţele în Registrul Fermelor. În plus, o parte din fermierii declaraţi iniţial neeligibili, pentru că nu aveau parcele mai mici de 0,3 ha, şi-au unit pământurile pentru a deveni eligibili.
