Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR, ne vorbește despre stabilizarea datoriei publice – implicații pentru nivelul adecvat al deficitului bugetar primar.
- Criza creată de pandemia COVID-19 și războiul din Ucraina a determinat creșterea datoriei publice în Europa Centrală și de Est.
- România depășește pragul de 60% din PIB, stabilit de criteriile de la Maastricht, pentru prima dată în era post-decembristă.
- Condițiile macro-financiare actuale diferă semnificativ de perioada post-criză financiară 2008-2009, fiind caracterizate de dobânzi mai ridicate și inflație mai mare.
Factorii care influențează dinamica datoriei publice
Conform metodologiei CE și literaturii de specialitate, modificarea datoriei publice se datorează:
- Efectul „snowball” (r-g) – diferențialul dintre rata dobânzii nominale și rata de creștere a PIB.
- Soldul bugetar primar – deficitul sau excedentul bugetar, fără cheltuielile cu dobânzile.
- Ajustările stoc-flux – operațiuni care modifică datoria fără a trece prin soldul bugetar, precum achiziții de active, reevaluări sau variații ale cursului de schimb.
Perspective fiscale România 2025-2027
- Efectul snowball (r-g): favorabil României comparativ cu alte țări din regiune.
- Ajustări stoc-flux: România înregistrează cele mai mici efecte de creștere a datoriei publice; Polonia are cele mai mari efecte pozitive (+2,5 puncte % în 2026).
- Soldul bugetar primar necesar pentru stabilizare: aproximativ 1% din PIB pentru România.
- Deficit sub 1% → scădere a datoriei publice.
- Deficit peste 1% → creștere a datoriei publice.
- Comparativ regional: Ungaria – 1%, Polonia – necesar excedent pentru stabilizare.
Prognoze pentru deficit și datorie publică
- Deficitele bugetare primare prognozate 2026-2027 depășesc nivelul de 1% în România și Polonia, ceea ce va conduce la creșterea datoriei publice.
- Raport datorie publică / PIB:
- România: 61,1% în 2026, 62,7% în 2027.
- Polonia: 64,9% în 2026, 69,2% în 2027.
- Ungaria: 73,9% în 2026, 74,9% în 2027.
- Costul cu dobânzile: România va plăti mai mult decât Ungaria și Polonia (+0,5–0,6 puncte % din PIB).
Concluzii
- Depășirea pragului de 60% din PIB modifică constrângerile de politică fiscală pentru România.
- Stabilizarea raportului datorie publică / PIB este compatibilă cu un deficit bugetar primar de aproximativ 1% din PIB.
- Deficitele primare prognozate peste acest nivel vor genera creșterea datoriei și necesitatea unor ajustări fiscale viitoare (excedente primare persistente), dificil de susținut.
- Obiectivul principal: stabilizarea raportului datorie/PIB cât mai curând, pentru consolidarea sustenabilității fiscale și reducerea vulnerabilităților macrofinanciare.
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR
