Românii care nu își mai pot achita datoriile vor avea nevoie de restanțe mai mari pentru a putea solicita deschiderea procedurii de insolvență personală, odată cu majorarea salariului minim brut de la 1 iulie 2026. Pragurile prevăzute de lege cresc atât pentru procedura bazată pe plan de rambursare, cât și pentru insolvența prin lichidare de active sau procedura simplificată, informează Digi24.
Persoanele fizice care se confruntă cu dificultăți financiare și nu își mai pot plăti datoriile pot apela, în anumite condiții, la procedura insolvenței personale, reglementată prin Legea nr. 151/2015. Accesul la această procedură depinde însă de îndeplinirea unor criterii stricte, inclusiv de existența unui nivel minim al datoriilor, stabilit în funcție de salariul minim brut pe economie.
În contextul majorării salariului minim brut de la 1 iulie 2026, vor crește automat și pragurile financiare necesare pentru deschiderea procedurilor de insolvență.
Astfel, pentru procedura de insolvență pe bază de plan de rambursare a datoriilor și pentru procedura judiciară prin lichidare de active, nivelul minim al datoriilor trebuie să fie echivalentul a 15 salarii minime brute pe economie.
De la 1 iulie 2026, acest prag va crește la 64.875 de lei, față de 60.750 de lei în prezent.
În schimb, pentru procedura simplificată de insolvență, plafonul maxim al datoriilor este stabilit la echivalentul a 10 salarii minime brute pe economie. Începând din iulie, limita va ajunge la 43.250 de lei, comparativ cu 40.500 de lei în prezent.
Practic, persoanele care vor să intre în insolvență după 1 iulie vor avea nevoie de datorii mai mari decât în prezent pentru a putea accesa procedurile prevăzute de lege.
Ce este insolvența personală
Potrivit ANPC, insolvența persoanelor fizice este un mecanism legal de protecție destinat persoanelor care au acumulat datorii pe care nu le mai pot achita și care au nevoie fie de restructurarea obligațiilor financiare, fie de ștergerea unei părți dintre acestea.
Procedura poate oferi mai multe beneficii debitorilor, printre care:
- suspendarea executărilor silite;
- suspendarea acumulării dobânzilor și penalităților;
- posibilitatea restructurării datoriilor;
- ștergerea unei părți a obligațiilor financiare la finalul procedurii, în anumite condiții.
Legea nr. 151/2015 reglementează trei forme de insolvență pentru persoanele fizice:
- procedura de insolvență pe bază de plan de rambursare a datoriilor;
- procedura judiciară de insolvență prin lichidare de active;
- procedura simplificată de insolvență.
Cum funcționează procedura pe bază de plan de rambursare
Planul de rambursare a datoriilor este elaborat de debitor împreună cu administratorul procedurii și stabilește modul în care vor fi achitate creanțele, cuantumul ratelor și termenele de plată.
Procedura este destinată persoanelor care au datorii de cel puțin 15 salarii minime brute și care au șanse reale de redresare financiară.
Planul trebuie aprobat de majoritatea creditorilor și poate include:
- restructurarea ratelor;
- reeșalonarea plăților;
- reducerea unor obligații;
- valorificarea anumitor bunuri.
Perioada de rambursare poate ajunge la maximum 60 de luni.
Potrivit ANPC, unul dintre principalele avantaje ale procedurii este suspendarea executărilor silite și a dobânzilor pe durata aplicării planului.
Insolvența prin lichidare de active
Procedura judiciară prin lichidare de active este destinată persoanelor aflate într-o situație financiară gravă, care nu pot achita datoriile nici printr-un plan de rambursare.
În acest caz, bunurile urmăribile ale debitorului sunt valorificate pentru acoperirea creanțelor, iar sumele obținute sunt distribuite creditorilor.
Debitorul poate păstra doar resursele necesare pentru un nivel minim de trai rezonabil.
Procedura poate fi accesată inclusiv de persoanele care au încercat fără succes varianta planului de rambursare.
Potrivit ANPC, după valorificarea bunurilor, debitorul poate continua să facă plăți lunare către creditori pentru o perioadă cuprinsă între unu și cinci ani, iar la final restul datoriilor poate fi șters.
Cine poate apela la procedura simplificată
Procedura simplificată este destinată persoanelor cu datorii reduse, care nu dețin bunuri sau venituri ce pot fi urmărite pentru recuperarea creanțelor.
Pot beneficia de această variantă, în anumite condiții:
- persoanele care au depășit vârsta standard de pensionare;
- persoanele care și-au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă;
- persoanele fără bunuri sau venituri executabile.
Pentru această procedură, valoarea totală a datoriilor nu trebuie să depășească echivalentul a 10 salarii minime brute pe economie.
După o perioadă de supraveghere de trei ani, debitorii pot beneficia de ștergerea integrală a datoriilor rămase.
Ce documente trebuie depuse
Pentru deschiderea procedurii de insolvență, persoanele fizice trebuie să notifice creditorii cu cel puțin 30 de zile înainte de depunerea cererii.
De asemenea, trebuie depuse:
- documente privind veniturile sau lipsa acestora;
- documente privind situația profesională;
- dovezi privind veniturile realizate în ultimii trei ani;
- estimări privind veniturile pentru următorii trei ani;
- documente fiscale;
- cazierul judiciar;
- cazierul fiscal;
- raportul de la Biroul de Credit;
- propunerea de plan de rambursare, acolo unde este cazul.
În anumite situații este necesar și extrasul din Registrul național notarial al regimurilor matrimoniale.
Noi criterii privind „nivelul de trai rezonabil”
Comisia de Insolvență la Nivel Central a aprobat în martie 2026 noi criterii generale pentru stabilirea nivelului de trai rezonabil, prin Decizia nr. 13/2026, publicată în Monitorul Oficial în 7 aprilie 2026.
Actul normativ a abrogat vechea Decizie nr. 11/2024 și stabilește noile reguli aplicabile în procedurile de insolvență pentru protejarea debitorilor și a familiilor acestora.
Potrivit deciziei, criteriile au rolul de a garanta că persoanele aflate în insolvență pot beneficia în continuare de un nivel de trai rezonabil pe durata procedurii.
Documentul prevede actualizarea valorii coșului minim lunar de consum cu rata inflației și stabilește criteriile utilizate pentru calcularea cheltuielilor necesare traiului zilnic al debitorilor și familiilor lor.
În evaluarea nivelului de trai rezonabil sunt luate în calcul:
- cheltuielile pentru hrană;
- costurile cu locuința și utilitățile;
- cheltuielile medicale;
- educația;
- transportul;
- alte nevoi esențiale ale familiei.
Citește și: Polițiștii doljeni au reținut permisele a 37 de șoferi
