„Faptele“ retelei coordonate de Stancev au incalcat aquis-ul comunitar si au facut ca România sa „nu poata garanta unitatea si omogenitatea pietei interne“, deoarece au distorsionat concurenta, este cea mai dura concluzie pusa de procurorii DIICOT in sarcina dosarului privatizarilor tradate.
Din Rezolutia procurorului Ciprian Nastasiu rezulta ca reteaua lui Stancev a distorsionat grav mediul concurential si a afectat imaginea externa a României, punând in pericol aderarea la Uniunea Europeana, intrucât au fost incalcate obligatiile asumate in Capitolul 6 din Tratatul de aderare: „Politica in domeniul concurentei“.
Bulgarul Stamen Stancev a organizat si coordonat un grup care procura de la inalti functionari si demnitari ai statului (si ei membri ai acestei retele) informatii economice secrete pe care le furniza apoi unor consortii ce faceau astfel concurenta neloiala celorlalte firme inscrise la licitatiile pentru importante contracte cu statul, se spune in Rezolutia procurorului Ciprian Nastasiu.
De asemenea, activitatea retelei a pus in pericol securitatea statului pentru ca a afectat mediul de afaceri si a perturbat relatiile economice legate de obiective strategice ale economiei românesti.
Reteaua
Stamen Stancev – Este acuzat de spionaj si organizarea acestei retele de spionaj. Consultant al Credit Suisse First Boston Europe Londra si Credit Anstalt Investement Bank Corporate Finance Beratungs GmbH Austria.
Susak Michal – Acuzat de spionaj. Este vicepresedinte pentru pietele emergente al companiei Credit Suisse First Boston Europe Londra, in prezent fiind director executiv al fondului de investitii PPF Investements.
Vadim Benyatov Don – Acuzat de spionaj. Este responsabil, in cadrul Credit Suisse First Boston Europe Londra, pentru problemele privind pietele de energie emergente sau in curs de formare.
Mucea Mihai Dorinel – Tradare prin transmitere de secrete. Este fostul adjunct al sefului Oficiului Participatiilor Statului si Privatizare in Industrie din cadrul Ministerului Economiei si Comertului.
Doncea Mihai Radu – Tradare prin transmitere de secrete. Fost consilier al ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei, cu responsabilitati pe linia privatizarii agentilor economici in subordinea ministrului.
Flore Mircea Calin – Acuzat de spionaj. Este reprezentant permanent in România al Credit Suisse First Boston Europe Londra.
Neagoe Robert Marius – Tradare prin transmitere de secrete. Este director al Directiei Juridice a Oficiului Participatiilor Statului si Privatizare in Industrie din cadrul Ministerului Economiei si Comertului.
Mustafa Oral – Acuzat de complicitate la savârsirea infractiunii de spionaj, el fiind un „canal de legatura“.
Sistemul de lucru al retelei
Din rezolutia intocmita de Ciprian Nastasiu reiese ca mai multe firme si consortii straine l-ar fi folosit pe Stamen Stancev pentru obtinerea unor informatii din interior care sa le favorizeze in procesul de privatizare a unor importante societati de stat – Electrica Muntenia Sud 1, Radiocomunicatii SA, Posta Româna, Romtelecom, Petrom (cele opt procente ce urmeaza sa fie vândute salariatilor companiei).
Mucea si Donciu scoteau din interiorul celor doua ministere la care lucrau informatii secrete despre privatizarea unor „obiective strategice“, informatii „nedestinate publicitatii“, apoi le transmiteau direct lui Stancev, lui Mustafa Oral – considerat „canal de legatura“ – sau direct unor cetateni straini.
In general, de la Stancev, datele despre starea licitatiilor ajungeau la persoane din strainatate care le foloseau pentru ca firmele pe care le reprezentau sa câstige licitatiile pentru consultanta sau privatizare.
Robert Marius Neagoe, sotul presedintei Tribunalului Municipiului Bucuresti Monalisa Neagoe, avea rolul de a promova proiecte ale unor acte elaborate in asa fel incât licitatiile sa fie câstigate de cel care facuse comanda prin Stancev.
Benyatov primea informatiile si le furniza la rândul lui unor firme, concurente inainte, care deveneau asociati, pentru a putea câstiga licitatiile, cu ajutorul ofertelor devenite mai performante prin intermediul datelor secrete divulgate din interiorul ministerelor.
Roxana Iacob, „interfata a ministrului Seres cu Stancev“
Roxana Iacob este cea care i-ar fi inmânat lui Stancev materialul intern al MEC in care se aflau variantele proiectului normativ de vânzare a celor opt procente destinate salariatilor Petrom.
De asemenea, se spune in documentul anchetatorilor, toata tranzactia cu cele opt procente „a fost conceputa de cei implicati atât in interesul consortiului strain de consultanta, cât si pentru interesele private ale unei grupari interne reprezentate de Liviu Luca, presedintele PAS Petrom si al FSLI Petrom, context in care Stamen Stancev si-a consolidat pozitia de liant dintre gruparea reprezentata de liderul sindical, exponentii CSFB – (Credit Suisse First Boston – n.r.) si ministrul Ioan Codrut Seres, la nivelul caruia cetateanul bulgar a intervenit sistematic, incepând cu luna iunie 2005, pentru sustinerea promovarii in Guvernul României a unui act normativ care sa avantajeze partile mentionate (demnitarul fiind determinat si influentat sa introduca respectivul proiect in sedintele de guvern din 29 iunie 2005 si 12 iulie 2005)“.
Ministrul Seres a confirmat vineri, pentru agentia NewsIn, ca s-a intâlnit cu Stamen Stancev, dar sustine ca de fiecare data a fost vorba de discutii oficiale, purtate la sediul Ministerul Economiei si Comertului. „Nu am nici un fel de alte relatii, in afara celor oficiale, cu domnul Stancev, dar, recunosc, am o forma mai prietenoasa de adresare. Insa, toate intâlnirile au avut loc in cadru oficial“, a declarat Seres. Ministrul nu a fost chemat niciodata sa dea declaratii despre acest caz.
Bulgarul Stamen Stancev a venit la MEC, spune Codrut Seres, ca reprezentant al mai multor societati implicate in privatizarile din subordinea ministerului.
