Italia, Grecia si Spania sunt inca nehotarâte, dar inclina spre restrictii pentru forta de munca ce va adera la 1 ianuarie 2007.
Italia se mai gândeste daca va primi muncitori din România si Bulgaria sau va urma exemplul Marii Britanii si Irlandei si le va interzice accesul.
„Vom studia problema foarte atent, pentru ca românii formeaza cea mai mare comunitate de straini din Italia“, a spus miercuri premierul Romano Prodi, cu ocazia unei conferinte despre migratie. „Pâna acum am sprijinit politica usilor deschise, dar acest caz este complicat din cauza ca multe tari europene au anuntat ca nu vor oferi acces liber muncitorilor români. Vom incerca sa rezolvam problema cu ajutorul altor tari ale Uniunii Europene“, a declarat Prodi, citat de publicatia electronica EUobserver.com.
Roma ar putea sa influenteze Madridul si Atena
Decizia Romei ar putea insa sa o influenteze si pe cea a Spaniei si Greciei, adica doua destinatii principale, istoric vorbind, pentru românii si bulgarii care isi cauta de munca in strainatate, explica sursa citata.
Toate cele trei tari mentionate s-au alaturat, de curând, grupului de state care au ales sa nu aplice restrictii pentru lucratorii provenind din cele opt state din Europa Centrala si de Est ce au aderat in 2004.
Libera circulatie a fortei de munca – de altfel, unul din principiile fundamentale ale Uniunii – a fost aplicata de Marea Britanie, Irlanda si Suedia pentru ultimul val de aderare, la aceasta masura apelând apoi si Finlanda, Portugalia, Italia, Spania si Grecia.
Alte tari din Vestul Europei au mentinut insa bariere „de tranzitie“, iar in unele cazuri, mai ales Germania si Austria, restrictiile vor fi mentinute pâna in 2011.
Dar, o data cu apropierea unui nou val de aderare si dupa ce, incepând cu 2004, au primit sute de mii de emigranti, Marea Britanie si Irlanda si-au schimbat pozitia si au introdus restrictii pentru lucratorii fara calificare inalta.
Toate tarile din Uniune trebuie sa informeze, pâna la sfârsitul anului, care va fi pozitia lor fata de muncitorii români si bulgari.
Italia si Spania – destinatiile românilor
In timp ce schimbarea de atitudine a Londrei si Dublinului are doar implicatii politice pentru cele doua tari cu o traditie pro-piata libera, eventualele restrictii aplicate de tarile din sudul Batrânului Continent vor avea implicatii practice pentru tandemul de la Marea Neagra.
Potrivit unui raport din septembrie al Serviciului Actiunii Civice Europene, migrantii români tind sa plece in special catre Italia (29%) si Spania (22%), in timp ce bulgarii au format cea mai mare comunitate de imigranti in Grecia (200.000), Italia (60.000) si Spania (80.000). Potrivit expertilor insa, imigrantii ilegali sunt chiar mai multi decât cei sositi legal, alegerea tarii de destinatie fiind determinata, in principal, de distanta geografica si de similaritatile lingvistice.
La fel ca si in cazul largirii Uniunii din 2004, românii si bulgarii ce isi vor cauta de lucru vor fi, in general, tineri si necasatoriti si vor munci in ferme, hoteluri si restaurante.
Din 2004, Italia a primit, mai ales, polonezi, in 2005 venind doar pentru munci sezoniere 24.000 de muncitori. Multi migranti au mai venit in „Cizma“ din România, Albania si Maroc.
Spania a raportat ca din cei aproximativ 235 de imigranti europeni veniti din 2004, 11.000 au venit din centrul si estul Europei, mai ales polonezi si lituanieni, in timp ce din afara UE au venit ecuadorieni, marocani si români (in total aproximativ 400.000).
Grecia si Portugalia au cunoscut evolutii similare. Atena a anuntat ca a primit circa 4.000 de estici din cadrul nou-venitelor in UE, in timp ce Lisabona a avansat o cifra de doar 1.100.
CCIB: Pot aparea distorsiuni in UE
Recenta decizie a Angliei si Irlandei de a impune restrictii pe piata muncii pentru imigrantii români si bulgari poate produce distorsiuni importante in sânul Uniunii Europene, afirma un comunicat al Camerei de Comert si Industrie a municipiului Bucuresti.
Desigur ca fiecare stat membru UE are dreptul de a-si proteja piata interna, inclusiv pe cea a muncii, atât de sensibila din punct de vedere economic, dar si politic. Cu toate acestea, CCIB considera ca este necesar ca astfel de hotarâri sa fie bine cumpanite, nu numai din prisma statelor ai caror resortisanti sunt discriminati, cât si din cea a incalcarii unor principii fundamentale pe care se intemeiaza Uniunea Europeana, respectiv libera circulatie a persoanelor.
„Introducerea de masuri discriminatorii intre vechii si noii membri este contraproductiva pe termen lung, mentinând si chiar marind distanta istorica si diferentele existente intre Estul si Vestul Europei. De asemenea, o astfel de masura va crea si un plus de birocratie in relatiile dintre tarile membre UE“, mai afirma institutia.
