Ma numesc Alexe Diaconu si sunt invatator la Colegiul National „Ionita Asan“ din Caracal. Sunt casatorit cu o invatatoare si am doi copii: Cristina (12 ani) si Ovidiu (9 ani).
La mitingul din 19.11.2005 organizat in Bucuresti de sindicatele din invatamânt am fost Mos Craciunul sarac al copiilor cadrelor didactice din România, deoarece parintii acestora, fiind in greva generala, nu vor primi salariul pe cel putin trei saptamâni de greva generala si, astfel, nu vor mai avea resursele financiare destinate cadourilor de Sarbatori pentru copiii lor.
S-a tot vorbit despre cadrele didactice din România care, solicitând cresteri salariale (decente), ar spori inflatia (ceea ce ar putea fi adevarat, dar – chiar daca nu sunt economist – nu cred ca nu exista solutii pentru stabilizarea ei), ca sunt manipulate (mai degraba injosite de mult, mult timp) si ca invrajbesc unele categorii sociale (ceea ce nu este adevarat, cadrele didactice fiind mai degraba generatoare de opinie sociala, decât „raufacatorii“ societatii).
Eu cred ca noi, cadrele didactice din România, am cerut doar putin respect (din partea tuturor celor pe care cineva, odata, i-a calauzit prin tainele cartii). De aceea eu, unul, ma delimitez de toate aceste acuze, fiind calauzit doar de pregatirea profesionala, propriile convingeri si valori morale… pentru ca
„Un cadru didactic slab informeaza,
Un cadru didactic bun preda,
Un cadru didactic excelent inspira…“
(autor…?)
Iar pe mine atât m-a dus mintea…
…Pentru ca am fost, pentru o vreme, Mos Craciunul sarac al copiilor cadrelor didactice din România, am realizat ca mai sunt si alti copii care vor dori sa-l intâlneasca si in aceasta iarna pe Mos Craciun adevarat.
Asa am decis ca eu sa imi donez in perioada Craciunului 2005 majorarea salariala din luna ianuarie 2006 – obtinuta prin aceste revendicari – unui copil din Caracal/România, care are nevoie de ea.
Fac un apel calduros catre alte cadre didactice din Caracal/România care, in primul rând, pot sa renunte la aceste putine resurse financiare, dar atât de necesare familiilor lor si, mai apoi, catre cadrele didactice care sunt prea bogate in resurse emotionale, dovedind generozitatea specifica poporului român crestin, pentru a urma exemplul.
Fac un apel calduros si catre mass-media locale/nationale de a incuraja ideea, cooptând cât mai multe cadre didactice din Caracal/România in colectarea de fonduri, crearea unui cont transparent si distribuirea responsabila a cadourilor apartinând lui Mos Craciun adevarat.
Eu nu am avut decât ideea, dumneavoastra aveti mijloacele… meritul va fi al intregului grup implicat, iar beneficiarii vor fi sufletele minunatilor copii…
„Impreuna, pentru un Craciun de suflet!“
Eu imi donez in perioada Craciunului 2005 majorarea salariala din luna ianuarie 2006.
