Premierul sustine ca va reduce comanda de 650 de milioane de euro facuta catre EADS
România va reduce dimensiunea comenzii pe care a facut-o catre compania European Aeronautic, Defence & Space Co. (EADS), in valoare de 650 de milioane de euro, dupa o revizuire a contractelor acordate de guvernul anterior, a declarat joi, la Berlin, Calin Popescu Tariceanu, prim-ministrul României.
„Pe baza unei evaluari partiale, contractul cu EADS va continua, insa la o dimensiune mai mica, avind in vedere faptul ca exista citeva suprapuneri cu alte contracte. Nu vreau ca tara mea sa plateasca de doua ori pentru acelasi lucru“, a declarat Tariceanu, in cadrul unui interviu acordat Bloomberg.
Conform premierului, România nu are nevoie de o parte a sistemelor pentru securizarea frontierelor incluse in contractul original, intrucit acestea pot fi acoperite de alte intelegeri care vor fi finantate de Uniunea Europeana.
Tariceanu a afirmat, in ianuarie, ca va investiga patru contracte, valorind impreuna peste patru miliarde de dolari, acordate de guvernul Adrian Nastase, pentru a se asigura ca sint in conformitate cu prevederile UE, pe fondul acordarii acestora fara licitatii. Contractele includ comenzi catre Bechtel (SUA) si Vinci (Franta), doua dintre cele mai mari companii de constructii din lume. Premierul a declarat ca nu este „pregatit“ sa declare daca vor fi anulate celelalte contracte.
Guvernul Tariceanu intentioneaza sa economiseasca 420 de milioane de euro cel putin in cazul contractului cu EADS, a declarat Vasile Blaga, ministrul administratiei si internelor, la 26 mai. Comanda, semnata in august 2004, a transformat EADS, cea mai mare companie aerospatiala din Europa, in principalul beneficiar al unui contract de un miliard de euro, care include Siemens AG ca subcontractor. Rainer Ohler, purtatorul de cuvânt al EADS, a declarat vineri, telefonic, ca societatea nu vrea sa comenteze in nici un fel declaratia lui Tariceanu.
Bechtel, Vinci, Strabag
Bechtel, Vinci si Strabag AG (Austria) au primit comenzi pentru constructii de autostrazi in România, de la guvernul anterior.
„Este prea devreme“ pentru a specifica ce contracte vor fi anulate, „intrucit analiza finala nu a fost inca terminata“, a precizat premierul român. Investigarea contractelor „nu a fost facuta la cererea Comisiei Europene“, a mai afirmat acesta.
„A fost decizia guvernului sa analizeze aceste contracte intr-un mod foarte obiectiv, deoarece sintem responsabili pentru modul in care sint cheltuiti banii publici“, a declarat Tariceanu. Premierul a afirmat, de asemenea, ca nu se teme de consecintele legale, intrebat fiind daca este ingrijorat ca oricare dintre cele patru companii ar putea da in judecata Guvernul României, daca acesta decide sa anuleze comenzile.
Comisia Europeana a afirmat, in februarie, ca monitorizeaza contractul de 2,5 miliarde de dolari acordat firmei Bechtel, cea mai mare companie de constructii din lume, pentru construirea celei mai mari autostrazi din România, pe motiv ca a fost acordat fara licitatie. Bechtel a inceput, deja, lucrarile la autostrada de 415 kilometri care leaga România de UE, via Ungaria.
Intelegerea semnata cu Vinci pe 18 octombrie 2004 priveste o portiune de autostrada de 40 de kilometri, intre Bucuresti si Brasov. Adrian Ionescu, purtatorul de cuvint al Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului (MTCT), a declarat, in cadrul unui interviu luat pe 6 mai, ca autoritatile au oprit negocierile cu Vinci, Strabag si Ashtrom Industries Ltd. (Israel) privind lucrarile la autostrazi.
1.000 de kilometri de securizare a unor granite… inexistente
Dupa cum se stie, guvernul a semnat un contract pentru securizarea frontierelor, in valoare de peste un miliard de euro, al carui titular este concernul european EADS. Miliardul de euro va fi folosit pentru securizarea frontierei României in perspectiva acceptarii in UE. Problema este ca autoritatile de la Bucuresti vor sa securizeze intreaga frontiera a României (peste 3.100 de kilometri), nu numai portiunea la care face referire capitolul JAI (Justitie si Afaceri Interne). Astfel, in timpul negocierilor cu UE, României i s-a pus in vedere sa securizeze frontierele de nord si de est, adica granitele cu Moldova si Ucraina. Cerinta europeana este o urmare a faptului ca, in 2007, dupa integrarea in UE, restul granitelor practic se desfiinteaza.
Situata la frontiera de vest, Ungaria este deja membra a Uniunii Europene, in timp ce Bulgaria, aflata la sud, adera (cel putin teoretic) in acelasi timp cu noi. Un simplu calcul demonstreaza faptul ca România va securiza aiurea peste 1.000 de kilometri de frontiera inexistenta. Din miliardul de euro alocat proiectului, cel putin o treime (aproximativ 350 de milioane de euro) va fi atribuita portiunilor de frontiera cu Ungaria si Bulgaria. Mai mult, documentul prevede ca punctele de trecere a frontierelor vor putea fi desfiintate. Practic, granitele României cu Ungaria sau Bulgaria vor fi identice, din punct de vedere al trecerii lor, cu cele dintre Franta si Germania. Spre exemplu, autoturismele inmatriculate in tarile din spatiul Schengen nu sint oprite de politisti, soferii fiind doar obligati sa ruleze cu viteza redusa, iar controalele de frontiera se fac numai prin sondaj.
