Aparatele foto si reportofoanele au regim de „armament si munitie“

Procurorul general al Parchetului de pe linga Curtea de Apel Craiova, Victor Nicolcescu, a impus in institutia pe care o pastoreste citeva reguli care ne duc cu gindul la perioada de trista amintire. Domnia sa refuza orice dialog cu mass-media, aratindu-si astfel dispretul total fata de dreptul la informare al cetateanului, drept garantat prin Constitutia Romaniei.

Seful procurorilor doljeni pare a nu sti ca „Autoritatile publice, potrivit competentelor ce le revin, sint obligate sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice“ (potrivit art. 31 din Constitutia Romaniei), ziaristii craioveni fiind indrumati sa se inscrie in audienta martea pentru a obtine o informatie. Asa a si procedat Adrian Dinu, un coleg care timp de o saptamina a tot stat de vorba cu politistii, centralista si cu sefa de cabinet a domnului procuror general. Numai ca nici ieri domnului Victor Nicolcescu nu i s-a putut smulge o declaratie, fiindca, la audienta, domnul procuror general si-a desemnat o subalterna sa-i tina locul.

La poarta institutiei, ziaristului i-a fost retinut aparatul de fotografiat, care a fost considerat „armament“ ori poate „munitie“, fiind inregistrat la poarta la rubrica respectiva. Ziaristul nu a avut reportofon la el, altfel ar fi trebuit sa-l predea si pe acesta.

De ce o fi atit de scump la vorba domnul procuror general e greu de presupus, dar surse din cadrul institutiei pe care o pastoreste sustin ca domnul Victor Nicolcescu trateaza mass-media cu acelasi dispret cu care-si trateaza si subalternii. Subalterni care, ca si ziaristii, de altfel, au ajuns sa-l regrete amarnic pe fostul procuror general Horia Diaconescu, pe vremea caruia, luna de luna, ziaristii erau informati in legatura cu cazurile deosebite rezolvate de procurorii olteni.

Deci, la seful de Parchet, de inregistrat nu e voie, de fotografiat nici pomeneala, iar de vazut macar e la noroc, ca poate trece pe culoarele institutiei. Nu am aflat inca daca procurorul general, care-i pretinde ziaristului mereu in lupta cu timpul sa piarda vremea asteptind planificarea in audienta, ne-ar permite cel putin sa-i creionam in carbune chipul; nu de alta, dar poate odata si-odata chiar va fi nevoie sa anuntam vreun titlu de-o schioapa, cu ilustratie linga el.