Incompetenta functionarului public face din proprietari muritori de foame
Alesii sau numitii guvernarii actuale se lauda, de citiva ani, cu finalizarea aplicarii Legilor fondului funciar. Din raportarile oficiale reiese ca mai sint de rezolvat doar probleme minore legate de acceptarea amplasamentelor sau de terminarea litigiilor dintre rude, vecini sau, mai nou, dintre stat si persoane fizice sau juridice. In realitate, in judetul Dolj sint comune unde aplicarea Legilor fondului funciar ar trebui luata de la capat, adica din 1991, deoarece in Leu, Predesti, Celaru, Amarastii de Sus, Amarastii de Jos etc. ori nu a ajuns pamintul pentru retrocedare, aflat in raza de administrare a comunei, ori retrocedarea s-a facut netinindu-se cont de lege. In partea de sud-est a judetului Dolj, in comunele Celaru, Amarastii de Sus si Amarastii de Jos, situatia este destul de tensionata, oamenii fiind victime ale reorganizarilor teritorial-administrative efectuate de-a lungul timpului, reorganizari care au miscat granitele comunelor, raioanelor, plaselor sau judetelor.
Dumitru Diaconu, primarul comunei Amarastii de Sus, spune ca, pe vremea cind localitatea a facut parte din judetul Romanati, avea 9.000 de ha. Cind, in urma reorganizarilor teritorial-administrative a disparut judetul Romanati si comuna a fost arondata Doljului, suprafata de teren a scazut la 6.000 de ha. 3.000 de ha au ramas in Olt, pe structura lor formindu-se fostul IAS Redea, devenit ulterior SC Redias. La reconstituirea dreptului de proprietate pentru cetatenii din comuna, suprafetele ramase in Olt nu s-au reintors niciodata, fapt pentru care oamenii nu au putut sa-si mai ia paminturile. „Sint multi cetateni care nu au putut lua pamintul, desi la nici 500 de metri de casele lor se afla terenurile IAS, suprafete care a fost repartizate, manastirilor din Vilcea sau altor persoane“, a spus primarul Diaconu.
Vrei, nu vrei, iei pamint din alt judet
La reconstituirea dreptului de proprietate potrivit Legii nr.18/1991, proprietarii de pamint care si-au cedat de nevoie terenurile statului nu au primit pamintul in natura, ci au fost transformati in locatori la unitatile agricole de stat, foste IAS. Acestora li s-a validat dreptul de proprietate pe anexe speciale, urmind ca de la IAS sa primeasca o cota parte din productie, in functie de suprafata validata. Dupa ce si unitatile agricole de stat au fost desfiintate, pentru a se putea aplica si celelalte legi ale fondului funciar, actionarii sau locatorii IAS ar fi trebuit sa primeasca pamintul in natura si titlul de proprietate. Fostul IAS Redea din judetul Olt, devenit societatea comerciala Redias, aflat la granita dintre judetele Olt si Dolj, cuprindea paminturi care apartinusera cetatenilor din cele doua judete. Comisia judeteana Dolj de aplicare a Legii nr. 18/1991 a validat dreptul de proprietate al unor cetateni din comunele Amarastii de Sus, Amarastii de Jos si Celaru, pe o suprafata de 1.317,04 ha, care se gasea la SC Redias din judetul Olt. A durat 12 ani pina cind Prefectura Dolj, in vara anului 2003, a trimis Prefecturii Olt o documentatie cu situatia cetatenilor din Dolj, care aveau de luat pamint din Olt. Pe 17 iunie 2003, Prefectura Olt a trimis o adresa Primariei comunei Redea (primarie pe raza careia se gaseste SC Redias), prin care ii cere comisiei comunale sa preia de la SC Redias suprafata de 1.317,04 ha de teren, pentru reconstituirea dreptului de proprietate al cetatenilor din cele trei comune doljene. Totodata, Primaria Redea era obligata sa intocmeasca fisele cadastrale corespunzatoare anexelor la nivelul Comisiei Locale Redea si inaintarea acestora la Oficiul de Cadastru pentru definitivarea operatiunilor de emitere a titlurilor de proprietate. O data cu adresa mentionata, a fost trimisa catre Redea si documentatia intocmita de Prefectura Dolj.
1.317,04 ha de teren stau blocate din vina secretarei Primariei Redea
Pe 7 iulie 2003, intre administratorul SC Redias si primarul comunei Redea, Constantin Dovan, s-a semnat un protocol prin care cele 1.317,04 ha de teren au fost trecute de la societatea comerciala la dispozitia comisiei comunale pentru reconstituirea dreptului de proprietate al cetatenilor din cele trei comune doljene, potrivit Legii nr.18/1991. Printre cei care au contrasemnat protocolul se numara si secretarul Primariei Redea, Maria Stancu. O parte din documentele premergatoare emiterii titlurilor de proprietate au fost intocmite pina cind secretarul Maria Stancu a sistat emiterea documentelor, pe motiv ca a primit ordin de la prefectura. De atunci, nici un actionar sau locator nu a mai primit vreun act sau titlu de proprietate. Intre timp, au fost alegerile locale, s-a schimbat primarul la Redea si noul primar, Dan Bala, sufocat de cererile actionarilor si locatorilor de la Redias, care doreau titlurile de proprietate, i-a cerut secretarei Maria Stancu sa-i prezinte documentul prin care i se interzice Primariei Redea sa intocmeasca actele premergatoare emiterii titlurilor de proprietate pentru cetatenii din cele trei comune doljene. Maria Stancu nu a putut sa arate nici un document cerut de primarul Bala. „Nu am nici un document prin care ni se cerea sa sistam emiterea documentelor premergatoare titlurilor de proprietate. Eu imi aduc aminte ca la o instruire la care a fost toata comisia ni s-a spus sa sistam lucrurile. Din ce avem noi aici, la primarie, reiese ca, din contra, sintem obligati sa emitem documentele pentru cetatenii din Dolj. Nu stiu ce s-a intimplat!“, a bilbiit secretarul primariei, care si-a permis, din prostie sau nu, sa sisteze activitatea prin care sute de oameni intrau in drepturile lor legale. „Nu-mi vine sa cred ca doamna secretara si-a permis sa minta. Nu ar trebui sa ma mir, pentru ca dinsa a gresit de mai multe ori, fapt pentru care eu m-am saturat si am scos postul de secretar la concurs, pentru a fi ocupat de un om cu studii de specialitate. De miine am sa trec la emiterea actelor premergatoare titlurilor de proprietate si-mi cer scuze in numele primariei acelor actionari si locatori care nu au nici pina acum titlurile de proprietate“, a spus primarul comunei Redea.
