Ilie Balaci si Ion Jianu, tiriti in mocirla proceselor

Un proces strimb, care n-ar fi trebuit sa existe pe rolul nici unei instante, debuteaza astazi la Craiova! Vedeta „Craiovei Maxima“, poate cel mai mare fotbalist roman, Ilie Balaci, este tirit prin judecati de fosta sotie a altei stele a aceluiasi lot de aur, Zoltan Crisan, prietenul bun al lui Ilie. Undeva, in subsidiarul actiunii, mai mult decit medievale, si-a trecut numele si fiul, din Craiova, al marelui fotbalist, care nu mai e printre noi. Acest proces de mahala a pornit de la un act inaltator si de cultura. E oare usor sa-l readuci in memoria craiovenilor pe cel care facea stadioanele arhipline sa explodeze numai la rostirea numelui si numarului: „Cu numarul sapte, Zooollllltan Crisaaaaan!!!“, cum striga regretatul Sebi Domozina? E simplu sa faci asta prin scris? Nu! Si cind un ziarist isi ia inima in dinti sa scrie o carte despre cel Zoli, care o merita cu prisosinta, in stilul oltenesc, se gaseste cineva sa arunce cu noroi. Pe 13 septembrie, „iubirea blonda“ a Craiovei Maxima implineste o virsta… Astazi el este citat la Judecatoria Craiova. Ce cadou mai „frumos“ putea primi? Pentru ce a fost dat in judecata? Pentru cele afirmate in cartea „Patimile lui Crisan“, scrisa de Ion Jianu, si el chemat in judecata alaturi de Balaci. Ilie a zis ca in interviul acordat a spus numai adevarul despre viata prietenului sau. Dar nu neaparat despre asta vrem sa vorbim, din moment ce majoritatea colegilor din „Craiova Maxima“ vor sa se alature lui Balaci si lui Ion Jianu. Nu facem noi analiza pe text. Intrebam doar atit: pina unde vom ajunge, Doamne? Pina cind vom profana amintirea unui om? O carte este un act de cultura. Cum sa chemi un monument al fotbalului oltean, de la capatul lumii, pentru o mizerie de proces? Cum sa chemi in instante un om care ti-a ajutat enorm sotul si tatal… Ridicolul n-are limite. Va trimite Judecatoria sectoristii in Emiratele Arabe Unite cu mandat de aducere pe numele lui Ilie al nostru, al craiovenilor? Oare ce judecator ar putea sa gindeasca macar asa ceva?! O singura intrebare ar mai fi, menita sa puna pe ginduri instanta, la a carei luciditate exista pretentii: daca ar fi trait Zoltan Crisan, ar mai fi existat acest proces? Rapunsul si-l pot da singuri chiar si copiii. Si uite asa facem noi, oltenii, ca tavalim iar prin mocirla nume sacre, in loc sa le veneram. Ne sta in caracter sa actionam instinctiv, fara a lua in calcul consecintele si implicatiile ulterioare.