Devierea reţelelor de utilităţi s-a încheiat zilele trecute. Abia acum muncitorii ar fi trebuit să se apuce de lucrarea propriu-zisă. Lucrând însă în paralel cu devierile de reţele, constructorii au terminat deja de turnat pereţii, ba chiar au început de săptămâna trecută construirea tavanului viitorului pasaj.
Craiovenii care trec pe Calea Bucureşti, prin intersecţia cu bulevardul CaroI I, şi, mânaţi de curiozitate, aruncă o privire către zona unde se construieşte pasajul subteran, au surpriza de a vedea că intrarea în tunel se întrezăreşte deja. „Gura“ tunelului este sub strada A.I. Cuza, pe acolo intrând şi ieşind zilnic zeci de camioane.
1.000 de camioane cu pământ
Ce nu-şi dau seama trecătorii este că excavările sunt aproape gata. Până acum, constructorii de la MITLIV au scos de acolo şi transportat la marginea oraşului circa 20.000 mc de pământ, adică aproximativ… 1.000 de camioane de pământ! Au început cu excavările dinspre Calea Bucureşti şi au ajuns deja la intersecţia străzii Arieş cu Împăratul Traian, urmând să le încheie în cursul acestui an la capătul dinspre Casa Studenţilor.
Pentru că Primăria Craiova a rezolvat situaţia exproprierilor – era vorba despre o porţiune din curţile a două imobile, pe unde trec conductele de apă şi canalizare ale caselor şi blocurilor din zona centrală a Craiovei – s-au putut finaliza şi devierile de reţele.
„Am finalizat devierea tuturor reţelelor şi ne referim aici la apă, canalizare, electricitate, gaze, telefonie. Aceste devieri de reţele ne‑au încetinit destul de mult. A fost o lucrare grea, ce a durat aproape şase luni, pentru că au fost multe reţele despre care nu ştiam cu precizie pe unde trec. În mod normal, abia acum, după finalizarea acestor devieri de reţele, ar fi trebuit să ne apucăm de construcţia structurii. Noi însă am găsit soluţii ca să mergem în paralel cu construcţia propriu-zisă, reuşind astfel să avem un avans de câteva luni la această lucrare“, a explicat Marian Turluc, manager de proiect în cadrul MITLIV.
Tavanul tunelului va fi terminat în 2012
Practic, constructorii au finalizat deja turnarea pereţilor mulaţi ai pasajului pe toată lungimea acestuia. Bine înfipţi în pământ, pereţii ajung până la 14 m sub nivelul şoselei de deasupra, adică vreo 9 m sub nivelul carosabilului din tunel, şi au o grosime care ajunge la 1,10 – 1,15 m, cam cât are grosimea şi tavanul tunelului, deasupra căruia va fi reconstruită strada. Mai mult decât atât, de săptămâna trecută MITLIV a trecut la turnarea „tavanului“ tunelului, operaţiune la care în mod normal ar fi trebuit să ajungă abia în cursul anului viitor.
„Am început lucrările de suprastructură. Săptămâna trecută am turat prima placă de suprabetonare, iar miercuri am turnat-o pe a doua. Această placă de suprabetonare consolidează pereţii, care sunt deja turnaţi pe întreaga lungime a pasajului şi reprezintă de fapt tavanul tunelului, peste care se va face sistemul rutier. Ne-am propus ca în cursul acestui an să terminăm tavanul tunelului“, a menţionat inginerul Marian Turluc.
După finalizarea tavanului, trebuie făcut radierul – partea rutieră a pasajului, adică şoseaua propriu-zisă din tunel. Va urma finisajul arhitectonic al pereţilor. Proiectantul a oferit în acest sens două soluţii – fie o placare cu nişte plăci din beton care să aibă un finisaj asemănător unor zgârieturi, fie o placare cu Alucubond. Beneficiarul final – Primăria Craiova – va avea ultimul cuvânt în alegerea variantei care să fie pusă în practică.
Canalizare pentru apele din pasaj
Pe inginerul Marian Turluc şi pe subalternii săi îi aşteaptă acum o altă lucrare, cu o dificultate cel puţin similară devierii reţelelor de utilităţi – e vorba de canalizarea menită să preia şi să evacueze apele pluviale din pasaj. Nu e o operaţiune simplă, pentru că trebuie construită o conductă de canalizare.
Conducta care preia apele din tunel se va afla la doi metri adâncime sub asfaltul din pasaj. Deversarea apelor pluviale se face gravitaţional, într-o conductă care trebuie să se afle sub acest nivel. Canalizările din vecinătatea pasajului nu pot fi folosite însă, pentru că se află… deasupra canalizării tunelului, aşa că trebuie construită o conductă specială de canalizare pe strada Arieş, până la intersecţia cu Alexandru Macedonski, apoi pe Macedonski către semafoarele din intersecţia cu străzile Fraţii Buzeşti şi Caracal, unde se află căminul de canalizare în care se face deversarea.
„Este o lucrare destul de dificilă, din cauza adâncimii mari la care se va săpa – aproximativ 7 m sub nivelul solului. Săpătura se va face mecanizat, cu sprijiniri, iar dificultatea ţine şi de faptul că pe traseul acestei lucrări sunt şi reţelele de apă, gaze şi canalizare din dreptul fiecărei case. În plus, există şi traficul din zonă, pe care sperăm să-l afectăm cât mai puţin. Am depus deja la primărie documentaţia pentru obţinerea aprobărilor şi managementul de trafic. Credem că săptămâna viitoare ar fi posibilă începerea acestei lucrări, care ar dura în jur de 30 de zile“, a spus managerul de proiect de la pasajul subteran.
Rămâne de văzut dacă firma constructoare va reuşi să efectueze aceste săpături fără să închidă traficul pe străzile pe care va trece această canalizare.
Reluarea circulaţiei pe lângă Universitate se amână
Reamintim că lucrările au început pe 18 mai 2012, iar termenul de realizare a pasajului este de 18 luni. La sfârşitul săptămânii viitoare se vor împlini abia șase luni din acest termen. Constructorii nu pot aprecia când va fi finalizat pasajul, dar spun că în nici un caz lucrările nu se vor întinde până în toamna anului viitor, ci, mai curând, ar putea fi gata la începutul verii din 2013. Mai mult, din primăvară va fi reluată circulaţia pe deasupra şi pe lângă pasaj, adică pe relaţia Carol I – Arieş, inclusiv prin intersecţiile cu străzile A.I. Cuza şi Împăratul Traian.
De fapt, MITLIV a dorit să facă un cadou craiovenilor chiar din această toamnă: constructorii au vrut să redea în circulaţie breteaua de lângă Universitate, care face legătura pe bulevardul Carol I între A.I. Cuza şi Calea Bucureşti.
Atât pasajul subteran, cât şi această bretea se intersectează cu un canal termic, prin care trece o magistrală de termoficare, aparţinând Complexului Energetic Oltenia. Întregul canal termic, cu tot cu conducta de termoficare, trebuie coborât cu 50 cm, lucrare pe care trebuia să o facă proprietarul acestei conducte. N-a făcut-o însă până acum şi sunt puţine şanse s-o facă în această iarnă, în condiţiile în care a venit frigul şi a început deja furnizarea agentului termic către populaţie. Lucrarea ar urma să fie executată abia la primăvară, iar asta înseamnă încă cinci sau șase luni de circulaţie greoaie în oraş.
„Dacă acest canal s-ar coborî, am putea amenaja în foarte scurt timp acea bretea de circulaţie. Ar fi fost un cadou din partea noastră pentru craioveni, în condiţiile în care se circulă şi aşa destul de greoi prin oraş, dar coborârea acestui canal nu depinde de noi“, a mai declarat Marian Turluc.
