Preşedintele Traian Băsescu (foto) a subliniat ieri, în discuţia cu omologul său ungar, că ţara noastră vizează acordarea, atât românilor, cât şi minorităţilor, autonomiei comunităţilor faţă de puterea centrală, iar Pal Schmitt a precizat că a cerut un drept de autodeterminare mai mare pentru Ardeal.
„În ceea ce priveşte problema autonomiei, l-am informat pe domnul preşedinte cu privire la filosofia noastră: toţi cetăţenii români au nevoie de autonomie, creşterea nivelului de autonomie către toate comunităţile româneşti este în curs şi este un proces care ţine în România de câţiva ani buni. Acum câteva săptămâni au fost transferate spitalele odată cu resursele financiare“, a declarat şeful statului român, în cadrul conferinţei de presă susţinute alături de omologul său maghiar, Pal Schmitt, după discuţii bilaterale.
Băsescu a arătat că România consideră că a da minorităţilor şansa păstrării culturii, limbii, obiceiurilor nu este altceva decât o modalitate de a adăuga valori culturale la cultura majoritarilor, ceea ce face o ţară mai atractivă şi mai puternică.
La rândul său, preşedintele ungar i-a mulţumit lui Băsescu pentru modul deschis în care tratează public problemele legate de minoritatea de limbă maghiară din România. „Eu am să îndemn oamenii de aici să fie cetăţeni buni, să respecte regulile, să fie plătitori corecţi de impozite şi după aceea să ceară astfel de înlesniri despre care a vorbit domnul preşedinte: să folosească limba care este aproape de inima lor, să primească în unele teritorii – dacă ne place cuvântul – autonomie“, a spus Schmitt.
Preşedintele ungar vrea „drept de autodeterminare“ pentru etnicii maghiari
Întrebat dacă s-a discutat despre autonomia teritorială a Ardealului, preşedintele maghiar a răspuns: „Domnul Băsescu a vorbit despre autonomie şi a abordat din punct de vedere al subsidiarităţii şi în concepţia Domniei sale este vorba de regiuni autonome care pot rezolva problema şi nu pe criterii etnice. Eu am spus că sunt zone în care trăiesc maghiari şi aş dori să se trateze şi din acest punct de vedere, dar probabil că într-o perspectivă vom discuta pe tema asta. Noi am sprijini cu mare plăcere ca în cele trei judeţe (populate în majoritate de etnici maghiari – n.r.) să existe un drept de autodeterminare mai mare. Dar, desigur, este o răspundere foarte mare“.
Preşedintele Traian Băsescu a ţinut să intervină şi să clarifice faptul că România nu vizează autonomia regională, aşa cum a spus Schmitt, ci o autonomie a comunităţilor în raport cu guvernul central. El a dat câteva exemple despre felul în care vede România această autonomie: faptul că, în afară de taxele locale, un important procent din taxele naţionale rămân la nivelul comunităţilor, ceea ce înseamnă o autonomie financiară crescută şi decizie pe plan local asupra a ceea ce se face cu banii, faptul că elevii sunt liberi să opteze pentru limba în care învaţă, iar prin noua Lege a Educaţiei şcolile vor fi transferate şi ele administraţiilor locale sau că administraţiile locale pot să-şi dezvolte propria poliţie. În plus, a arătat Băsescu, ministrul culturii în România este un etnic maghiar. „V-am dat doar câteva exemple şi vreau să menţionez că ne-am dori foarte mult ca minoritatea românească din ţările din jurul României să aibă acelaşi nivel de autonomie pe care îl oferim noi minorităţilor. Filosofia noastră este că în mod egal au nevoie de autonomie şi cetăţenii români de origine română, şi cetăţenii maghiari de origine maghiară, şi cetăţenii români de origine maghiară, şi cetăţenii români de origine ucraineană sau sârbă, toţi au nevoie de autonomie“, a subliniat Traian Băsescu.
„Am vrut să vă aduc argumente că în România nu există o problemă a minorităţilor şi facem tot ce se poate să se simtă mai bine în România şi să-şi vadă menţinute cultura, obiceiurile, şi respectul majoritarilor pentru orice minoritate“, a punctat şeful statului român.
Schmitt a precizat şi el că după dialogul purtat cu preşedintele României îi va îndemna pe toţi etnicii maghiari să fie „cetăţeni români buni, pentru că numai aşa pot reprezenta drepturile lor de minoritari“. „Da, şi în Ungaria vom acorda românilor, cetăţenilor de naţionalitate română, drepturile de care se bucură şi aici. Avem deja legi. De exemplu, o măsură este faptul că în Parlamentul ungar vor fi reprezentate de drept cele 13 minorităţi“, a răspuns şeful statului maghiar doleanţei preşedintelui României, ca etnicii români din dispora să fie trataţi la fel de bine cum sunt tratate minorităţile în ţara noastră.
