Sistemul judiciar din România este sufocat de dosare, iar stabilirea primului termen de judecată pentru finalul lui 2011 a fost hotărâtă deja la mai multe instanţe din Bucureşti şi din ţară.
La capitolul termene lungi, Tribunalul Bucureşti conduce în top, având deja tot anul 2011 ticsit. Totul se întâmplă din cauza numărului de cauze noi, care a crescut simţitor în ultimul an, a supraîncărcării unor magistraţi şi a numărului insuficient de judecători din instanţele aglomerate.
Consiliul Suprem al Magistraturii a lansat la începutul anului un program menit să elimine supraîncărcarea judecătorilor şi să reducă timpul de soluţionare a cauzelor, doar că efectele în multe cazuri au fost tocmai inverse, unii judecători au rămas la fel, dacă nu chiar şi mai încărcaţi, iar termenele la dosarele noi devin din ce în ce mai lungi.
Anul trecut, Consiliul Suprem al Magistraturii a aprobat „Programul pentru stabilirea volumului optim de muncă şi asigurarea calităţii activităţii în instanţe în anul 2010“. Programul era menit să vină în ajutorul judecătorilor prin stabilirea unui număr maxim de dosare pe care aceştia le pot prelua, pentru a evita supraîncărcarea, precum şi în ajutorul omului de rând prin reducerea timpului de soluţionare a cauzelor.
Cu toate acestea, implementarea programului a ajuns să provoace alte noi probleme care afectează bunul mers al sistemului judiciar şi care au dat deja peste cap activitatea în instanţe.
Programul avea scopul să elimine suprasolicitarea judecătorilor, generată de modul de încărcare a şedinţei de judecată prin repartizarea unui număr mare de dosare pe complet fără a se ţine cont de gradele de complexitate ale cauzelor. Astfel, CSM a stabilit ca fiecare dosar să primească „puncte de încărcare“ şi fiecare judecător să nu depăşească limita de 3.960 de astfel de puncte pe an.
Un punct de încărcare reprezintă gradul de complexitate al dosarului raportat la stadiul procesual. Numărul maxim de puncte de încărcare anuală (3.960/judecător) este calculat la dosarele nou-intrate, la judecătorie, tribunal şi curtea de apel. Astfel, pentru fiecare şedinţă, judecătorul nu poate să primească dosare noi care să însumeze mai mult de 90 de puncte (o şedinţă pe săptămână).
Problemele apar însă în cazul instanţelor de judecată foarte aglomerate. Deja unii magistraţi, deşi suntem în luna octombrie, au atins şi chiar depăşit acel prag de 3.960 de puncte.
Judecători puţini, dosare multe
Prima problemă e tocmai suprasolicitarea unor judecători care au depăşit numărul de puncte de încărcare şi cărora le mai sunt atribuite noi dosare (lucru pe care programul avea menirea să-l corecteze).
„Vă spun că deja în ţară, preşedinţii unor instanţe nu au de ales decât să le dea dosare noi şi judecătorilor care au atins limita de 3.960 de puncte. Nu este corect faţă de judecătorii care sunt supraîncărcaţi, care şi-au atins limita, şi cărora acum le sunt puse în cârcă noi şi noi dosare. Problema poate fi rezolvată cu noi judecători care să intre în sistem. Avem nevoie de aşa ceva“, a declarat judecătorul Cristi Danilet, vicepreşedintele Judecătoriei Oradea şi candidat CSM.
Cea mai mare problemă însă apare în cazul dosarelor noi care primesc termene nerealiste, unele programate tocmai peste un an. Acest lucru se întâmplă din cauza suprasolicitării magistraţilor, corelată cu creşterea numărului de dosare noi cu care este învestită instanţa, precum şi a lipsei de personal din sistem.
Termenele la dosarele noi sunt acordate de către un sistem informatic numit ECRIS, iar printre parametrii de care ţine cont sistemul când atribuie data şi dosarul unui judecător se regăseşte şi numărul de puncte de încărcare ale magistraţilor pe şedinţă.
Dacă mai punem la socoteală şi că în multe instanţe numărul de judecători care activează este mai mic din diverse motive (concedii de maternitate, posturi blocate pe motive procedurale, preşedinţi de secţie care beneficiază de o încărcare redusă etc.) decât numărul total oficial la care se împarte volumul de muncă, atunci putem înţelege cum primele termene de judecată ajung să fie foarte lungi, unele instanţe acordând termene în cazul dosarelor noi tocmai spre finele lui 2011.
„Din cauza situaţiei create, sunt date termene anul viitor, chiar spre partea a doua. Există multe cereri de schimbare a termenului pentru că sunt cazuri în care miza procesului contează foarte mult pentru oameni. Am încercat să vorbim cu cei de la Ministerul Justiţiei să suplimenteze schemele de personal. Teoretic, au înţeles că este o problemă şi că trebuie rezolvată“, a declarat pentru HotNews.ro judecătoarea Ana Cristina Lăbuş, membru CSM.
„Situaţia actuală este foarte gravă. Volumul de muncă a crescut cu 50% faţă de anul precedent, în condiţiile în care resursele alocate sunt în scădere. Vom organiza o conferinţă pe 12 octombrie şi l-am invitat şi pe ministrul justiţiei pentru a discuta toate problemele din sistemul judiciar“, a declarat judecătoarea Alexandrina Rădulescu, membru CSM
Termene foarte lungi la dosarele nou-înregistrate se regăsesc la din ce în ce mai multe instanţe din ţară. Spre exemplu, la Judecătoria Cluj-Napoca, un dosar de partaj judiciar, înregistrat în data de 6 octombrie, a primit termen abia pe 15 aprilie 2011. O astfel de situaţie se regăseşte şi la Judecătoria Braşov, unde un proces de divorţ înregistrat tot pe 6 octombrie a primit termen pe 17 martie 2011. La Judecătoria Sectorului 2, un proces de divorţ înregistrat pe 5 octombrie a primit termen pe 23 septembrie anul viitor.
Avocata Daniela S. (42 de ani) a povestit cum la judecătoriile de sector din Capitală primele termene sunt date peste luni bune. „Am depus la Judecătoria Sectorului 6 o acţiune de divorţ pe 3 august şi primul termen a fost fixat pe 3 decembrie. La Judecătoria Sectorului 1 am depus pe 15 septembrie un dosar privind o neplată a întreţinerii către asociaţia de proprietari şi am fost programaţi pe 6 aprilie anul viitor“.
Mai gravă este situaţia de la Tribunalul din Bucureşti, unde, spre exemplu, un proces de revendicare imobiliară înregistrat pe 21 septembrie a primit termen pe 22 decembrie 2011.
