Parcul „Romanescu“

Oricum i-am mai zis, tot Parcul „Romanescu“ rămâne, una din bijuteriile de arhitectură peisajeră ale Europei, pe care marele primar de altădată ni l-a lăsat moştenire.
Câte nu s-ar putea face în acest parc, relativ aproape de centrul civic şi atât de îndrăgit de locuitorii Craiovei. Întâi de toate să îi redăm Teatrul de vară, care, cu ani în urmă, fremăta de oameni şi spectacole. Artiştii plastici au fost goniţi şi ei, în locul lor vechea clădire s-a renovat şi a devenit casă de oaspeţi a primăriei. Paragina teatrului face notă discordantă cu luxoasa vilă de ospeţie, care, de fapt, stă închisă şi unde nu se întâmplă nimic. Dar să revenim la Teatru. Ce s-ar putea face aici? Multe. S-ar putea, întâi de toate, organiza o stagiune estivală permanentă cu artişti craioveni, tineri şi mai puţin tineri, cu invitaţi din ţară, în cadrul unor spectacole care să ne ducă faima.
Ar fi de notorietate un festival al teatrelor pentru copii şi un concurs naţional de tango.
Dar câte nu s-ar putea face în Parcul „Romanescu“. Bietele animale sălbatice, din aşa-zisa Grădină Zoologică, şi-ar putea găsi, dacă ar exista voinţa necesară, o casă mai bună, mai spaţioasă, conform normelor europene. Te uiţi la vulturii trişti, închişi într-o cuşcă de păsări de casă şi te apucă mila.
Minunatul lac al parcului ar putea fi folosit pentru o regată, organizată anual, care ar atrage iubitori ai sporturilor pe apă din toată ţara, şi nu numai.
Un loc aparte îl constituie Castelul cu aer retro, care a căzut în paragină, de când nu mai găzduieşte terasa primitoare de altădată.
Ar fi benefic dacă velodromul, pentru care s-au cheltuit atâţia bani şi speranţe, ar intra într-un circuit naţional şi dacă aici şcolile sportive ar organiza pregătiri şi concursuri.
Păcat că a murit hipodromul, care făcea deliciul craiovenilor cu ani în urmă. Avem talentul să ucidem locuri şi amintiri dragi şi să văduvim oraşul de minunile care îi pot însenina existenţa.
Parcul „Romanescu“ poate renaşte din propria cenuşă. Da, dar pentru asta e nevoie de oameni culţi şi cu idei care să-l însufleţească. Vă oferiţi?
Mihai DUŢESCU