Aţi participat vreodată la o discuţie care s-a transformat în cele din urmă într-o critică vehementă la adresa unei persoane sau a unui grup de persoane? Nu este prea plăcut, nu-i aşa?
Certurile nu au valoare constructivă. Dacă vă aflaţi în pragul unui război verbal, ridicaţi mâna şi împiedicaţi declanşarea lui, spunând: „Să nu ne certăm!“.
De ce trebuie să folosim acest gest al mâinii? Pentru că este cel mai eficient mod prin care putem atrage atenţia. Dacă toată lumea vorbeşte deopotrivă, nimeni nu poate auzi vocea raţiunii. Ridicarea mâinii, aşa cum procedează poliţiştii pentru a opri traficul intens de maşini, este un semnal general valabil prin care oamenii înţeleg că trebuie să înceteze să spună sau să facă un anumit lucru. În lumea sportivă există alt semnal prin care sportivii înţeleg că au dat dovadă de un comportament indisciplinat. Antrenorii şi căpitanii de echipă cer o pauză prin „T“-ul pe care îl realizează cu ajutorul mâinilor, semn prin care sugerează încetarea partidei.
Conflictele sunt o pierdere de timp, pentru că nu putem schimba trecutul, putem doar învăţa din el. Aşadar, trebuie să oprim ostilităţile înainte de a se produce daune. Este important să subliniem faptul că violenţa verbală nu are nici un rost şi că ar fi mult mai bine dacă ne-am concentra atenţia asupra realizării obiectivului iniţial. Ar fi bine să transformăm atitudinea acuzatoare, cea care promovează întrebarea „Cine este vinovatul?“, într-o atitudine orientată spre găsirea unei soluţii amiabile: „Ce putem face în această privinţă?“.
La un moment dat, referitor la discuţiile în contradictoriu, cineva îmi spunea: „Cred că trebuie să acţionăm ca nişte poliţişti însărcinaţi cu temperarea traficului verbal“. Dacă persoanele din jurul nostru se află pe punctul de a declanşa un conflict verbal, trebuie să le oprim înainte de a se ciocni violent.
Când o discuţie se transformă într-o dezbatere aprinsă, putem alege să fim doar simpli spectatori, dar ar fi în avantajul tuturor să împiedicăm „coliziunea“. Putem realiza acest lucru folosind pronumele „noi“. Acest pronume îi va face să înţeleagă faptul că vă implicaţi în situaţia respectivă în dorinţa de a acţiona pentru binele tuturor.
Plan de acţiune
Vă aflaţi într-un supermarket, unde faceţi cumpărături. După ce aţi umplut căruţul, vă îndreptaţi spre o casă şi – odată ajunşi acolo – descoperiţi că nu puteţi plăti cu cartea de credit, pentru că vă este refuzată. Nu aveţi la voi nici cecuri şi nici bani gheaţă, aşa că sunteţi nevoiţi să lăsaţi cumpărăturile în magazin. Simţiţi nevoia să vă îndreptaţi toată mânia asupra partenerului de viaţă, pentru că nu a alimentat cardul, aşa cum promisese iniţial şi pentru că v-a pus într-o situaţie extrem de neplăcută. Ce faceţi în acest caz?
Cuvinte conflictuale, cuvinte conciliante
Vă axaţi numai asupra trecutului şi a lucrurilor care ar fi trebuit să se întâmple, fără să obţineţi însă nici un rezultat. „De ce nu ai alimentat cardul, aşa cum ai spus că vei face?“.
Vă concentraţi atenţia asupra viitorului şi a găsirii unei soluţii pentru îndreptarea lucrurilor. „Cum putem să alimentăm contul pentru card astfel încât să putem folosi cartea de credit chiar astăzi?“.
Vă axaţi numai asupra motivelor şi a pretextelor: de ce nu a alimentat cardul? „Cum adică nu ai avut timp? Ar fi trebuit să rezolvi problema de săptămâna trecută“.
Vă axaţi numai asupra acţiunilor pe care trebuie să le faceţi de acum înainte. „Pe viitor, dacă mai întârziem cu alimentarea cardului, te rog să-mi spui acest lucru ca să nu mai contăm pe cartea de credit“.
Vă certaţi inutil, în încercarea de a găsi un vinovat. „Este vina ta că am fost umilit în faţa tuturor oamenilor din magazin. Cum poţi să-mi spui că ar fi trebuit să te întreb mai întâi? De unde era să ştiu că nu ai alimentat cardul?“.
Opriţi ostilităţile. „Nu ajungem nicăieri dacă dăm vina unul pe celălalt. Mai bine hai să găsim o soluţie pentru a putea preveni altădată o asemenea situaţie“.
Vă certaţi din cauza motivelor care au generat această situaţie neplăcută. „Nu mă interesează că ai fost ocupat(ă) la serviciu. Asta nu este o scuză“. Discutaţi cu mult calm întâmplarea şi comportamentul pe care îl aşteptaţi de la partenerul vostru de viaţă. „Ne aflăm amândoi de aceeaşi parte a baricadei. Amândoi vrem să ne menţinem contul la zi“.
Psihoterapeut Gina Chiriac, www.psihoterapieintegrativa.ro
