NATO a devenit un club select pentru Europa

NATO si-a pierdut scopul initial, dar a devenit un club select pentru Europa, chiar si Rusia beneficiind de un statut special in cadrul organizatiei considerate o anticamera a Occidentului, unde candidatii cauta beneficii economice si politice, comenteaza, in editia de simbata, Washington Post.

Surpriza nu consta neaparat in evolutia NATO, ci mai degraba in faptul ca tarile fostului imperiu sovietic au trecut remarcabil de bine prin prima faza a existentei lor postcomuniste. Desi institutiile democratice si reformele economice ramin incomplete, aceste state au reusit sa evite catastrofele prezise de multi analisti, afirma Washington Post. Remarcabile sint si recentele modificari in politica rusa, adoptate dupa 11 septembrie 2001 de presedintele Vladimir Putin – el s-a aliniat razboiului antiterorist condus de Statele Unite, a acceptat stabilirea de baze americane in tarile din Asia Centrala, retragerea Statelor Unite din Tratatul privind rachetele balistice, precum si termenii americani pentru tratatul de reducere a arsenalelor strategice si a obtinut un nou tip de relatie cu NATO.

Intrarea Rusiei in noul parteneriat cu NATO a permis autoritatilor de la Moscova sa renunte la obiectiile referitoare la extinderea Aliantei, Putin renuntind la eforturile de blocare a aderarii statelor baltice. Dupa inlaturarea regimurilor comuniste, populatia a sperat intr-o trecere rapida la capitalism, dar asteptarile au depasit cu mult posibilitatile reale, limitate de mostenirea comunista. Aceste natiuni, obisnuite ca autoritatile sa ia deciziile importante, nu se adapteaza cu usurinta la situatia in care trebuie sa hotarasca singure. In timp, atitudinea NATO si UE fata de aceste tari s-a modificat. In 1997, NATO a invitat sa adere Cehia, Polonia si Ungaria, iar UE a inceput, in 1998, negocierile de aderare cu mai multe tari din Europa Centrala si de Est. Ambele organizatii au impus conditii noilor candidati NATO a stabilit un „plan de actiune pentru aderare“, pentru a impulsiona reforma armatelor, consolidarea controlului civil, imbunatatirea procedurilor de securitate, iar UE a insistat asupra unor modificari juridice si administrative. Solicitarile au fost salutate de reformatori, care considera ca pot folosi NATO si UE pentru a imbunatati situatia din tarile lor.

„Intram intr-un fel de camasa de forta pozitiva, care ne va ajuta sa facem lucrurile corecte“, afirma Mircea Geoana, ministrul roman de externe. UE si NATO actioneaza concertat; UE a anuntat in octombrie ca este gata sa primeasca zece noi membri in 2004, iar NATO va formula, in cursul saptaminii viitoare, invitatii de aderare pentru sapte tari.

Obiectivul initial al Aliantei nu mai exista, dar tarile din Europa Centrala si de Est considera ca NATO le satisface nevoia de legaturi institutionale cu Vestul si le ofera un angajament de securitate din partea uneia dintre superputerile lumii. Europa se teme insa ca Statele Unite nu vor mai fi interesate de o alianta care are doar scopuri simbolice.

„Se poate spune ca NATO si-a pierdut mult din farmec pentru strategii americani, in special dupa 11 septembrie“, afirma Daniel Daianu, fost ministru de finante al Romaniei.

La Summit-ul de la Praga, NATO va incerca sa ajunga la un acord privind infiintarea unei forte rapide formate din 21.000 de militari, care sa poata actiona timp de o luna in mediu ostil, oriunde in lume si la care tarile membre pot contribui cu unitati specializate.