Cea care alină
de Anna Gavalda
Traducere din limba franceză şi note de Mihaela Stanica
Editura POLIROM
„Cea care alină“, cel mai recent roman al Annei Gavalda, pune sub semnul întrebării existenţa solicitantă şi extenuantă a omului contemporan, îngropat sub sarcini de serviciu şi împovărat de termene-limită, şi invită cititorul să redescopere odată cu eroul frumuseţea vieţii şi gustul libertăţii. Zguduit de vestea morţii unei prietene dragi, a cărei prezenţă magică i-a încântat anii copilăriei şi ai adolescenţei, Charles Balanda, un arhitect parizian de 47 de ani, îşi rememorează trecutul şi îşi dă seama că existenţa lui se reduce la nesfârşite ore de muncă, licitaţii, întâlniri de afaceri şi discuţii cu clienţi nemulţumiţi. Hotărât să afle cât mai multe despre moartea lui Anouk, Charles porneşte într-o călătorie pe parcursul căreia redescoperă bucuriile simple ale vieţii şi regăseşte dragostea alături de o femeie plină de dăruire, care pare să fie replica mai tânără a prietenei sale.
„«Cea care alină» este o odă închinată vieţii. Singura care contează. Ce importanţă are că suferim, că plângem, că ne despărţim sau că iubim zadarnic, câtă vreme ne trăim viaţa şi nu suntem atât de idioţi să-i întoarcem spatele?“. (Chronique Payot)
„O romancieră lipsită de complexe, Gavalda nu se dă niciodată înapoi de la ceea ce alţii ar putea considera drept lucruri facile. Are un talent special de a crea o complicitate veselă cu cititorul. Nu varsă niciodată lacrimi pentru că, atunci când eşti nefericit, minima politeţe cere să-ţi iei nefericirea în derâdere. Povesteşte scene dintre cele mai obişnuite cu o mare sensibilitate şi un simţ de observaţie pătrunzător. Şi de această dată, degetele de zână ale Annei Gavalda au ţesut o poveste minunată, impresionantă prin realismul său şi care te face, totodată, să visezi“. (Le Figaro)
Anna Gavalda s-a născut pe 9 decembrie 1970 la Boulogne -Billancourt. În prezent, trăieşte la sud-est de Paris, în orăşelul Melun din Seine-et-Marne. Mărturiseşte că îşi petrece în fiecare dimineaţă trei ore scriind „pentru adulţii care trebuie să fie treziţi din somn“. În 1998 a câştigat trei premii întâi la trei mari concursuri de proză: Melun, Saint -Quentin şi Issy-sur-les-Moulineaux. Un an mai târziu, i-a apărut volumul de povestiri „Aş vrea să mă aştepte şi pe mine cineva“, ajuns acum la
a XII-a ediţie, vândut în Franţa în sute de mii de exemplare, tradus în treizeci şi şase de limbi şi distins cu Le Grand Prix RTL-Lire 2000. În februarie 2002 a publicat romanul „O iubeam“, uriaş succes de public (peste 250.000 de exemplare vândute în primele opt luni de la apariţie), iar în 2004, „Împreună“, intrat imediat pe listele de bestseller-uri din toată Europa. A mai publicat o carte pentru adolescenţi, „35 de kilograme de speranţă“ (2002). La Editura Polirom au fost traduse: „O iubeam“ (2003), „Împreună“ (2005) şi „Aş vrea să mă aştepte şi pe mine cineva“ (2006).
