Din anul ce-a trecut

Mai sunt patru zile şi anul 2007 se va termina oficial. Ce a însemnat 2007 pentru fotbalul românesc şi pentru Universitatea? Sau, mai bine spus, ce amintiri bune ne-au rămas şi ce momente rele am vrea să ştergem cu buretele din aceste ultime 12 luni?
Pentru Universitatea Craiova, anul 2007 a adus două momente diametral opuse. Dacă în finalul returului din sezonul trecut Ştiinţa a defilat sub comanda lui Cioroianu, toţi gândindu-ne că nu am avea cum să nu evoluăm şi mai bine campionatul următor, ediţia 2007-2008 a Ligii 1 ne-a dus de la isteria creată în jurul primei victorii cu Farul, la dezamăgiri şi deziluzii imense provocate de cele opt înfrângeri consecutive. Tot în 2007, mai este demn de menţionat că în jurul alb-albaştrilor scandalul a fost la ordinea zilei, Bănia fiind parcă un vulcan ce nu încetează să clocotească şi care mereu trebuie să împroaşte iubitorii de fotbal, pentru a-i ţine în tensiune şi nervozitate şi pentru a le anula orice speranţe de reuşită.
Tot anul acesta putem să afirmăm că provincia pare gata de luptă cu forţele despotice din Capitală, care de aproape două decenii au revendicat titlul pe direcţia Bucureşti. CFR Cluj pare o nucă tare, iar dacă nimic „anormal“ nu se va petrece, atunci ardelenii ar putea furniza un nou Big-Bang în fotbalul românesc. Dar, cum la noi în ţară cei puternici au ultimul cuvânt, propun să lăsăm o urmă de mister asupra învingătorilor finali.
Pe plan naţional, România s-a calificat la Euro. După opt ani în care am trăit intens trei calificări ratate, acum ne revedem cu elita fotbalului european. Grupa în care am picat este extrem de grea, însă o evoluţie bună i-ar putea aduce lui Mutu, Chivu şi companiei titulatura de eroi, la întoarcerea din Elveţia şi Austria.
Şi ca să rămânem tot pe lângă naţionala României, trebuie adăugat începutul demolării stadionului „Lia Manoliu“, o reminiscenţă a comunismului, care, odată dispărută, ne lasă cu nădejdea că, în curând, şi la noi în România vom avea stadioane cu adevărat europene şi nu o să mai vedem fotbal pe toate coclaurile.
Pe de altă parte, dacă dărâmăm simboluri comuniste, „acoliţii“ acelui sistem construiesc altele, de data aceasta prin legi. Dumitru Dragomir, acest „Corleone“ al mafiei fotbalului românesc, a găsit ca soluţie pentru creşterea performanţelor Ligii I o lege împotriva huliganilor ce terorizează meci de meci această excepţională competiţie. Şi, bineînţeles, acest proiect de lege aberant în 99% din articole şi paragrafe a trecut de Parlament. Dacă legea se va promulga, de la anul o să fim „europenizaţi“ de tot, iar steagurile şi toate celelalte obiecte care colorau tribunele o să dispară sub ameninţarea sancţiunilor.
În competiţia internă, goana după bani a devenit principalul punct de atracţie. Patronii nu mai respectă pe nimeni, iar antrenorii şi jucătorii aşteaptă cuminţi să-şi piardă aceste statute, urmând să ia probabil titulatura de sclavi pe moşia patronului.
Tot anul 2007 ne-a adus şi o mare dramă prin moartea celui mai mare fotbalist român, în opinia multora, Nicolae Dobrin. Trebuie să ne alarmăm, pentru că nu ştim să ne preţuim valorile odată ce acestea s-au retras din activitate. Dobrin trebuie să fie un exemplu pentru toţi cei care joacă fotbal, nu numai ca sportiv, ci şi ca om.
La final de an şi cu ocazia Sărbătorilor vă urez şi eu La Mulţi Ani, să ne bucurăm de cât mai multe reuşite în 2008, pe toate planurile, şi un etern „Hai Craiova (că se poate)!“.