Nici nu au fost lansate bine legile educaţiei, că sindicatele din învăţământul universitar au şi început să critice modul de elaborare şi conţinutul acestor legi care vor perturba alegerile universitare şi vor lăsa în funcţii de conducere cadre didactice ce au depăşit vârsta pensionării sau care au deja două mandate de rector.
Federaţia Sindicală „Alma Mater“ şi Uniunea Sindicatelor din Universitatea din Craiova critică legile educaţiei supuse ieri dezbaterii publice de ministrul educaţiei, Cristian Adomniţei. Reprezentanţii cadrelor didactice universitare nu au fost consultaţi atunci când s-a elaborat noua lege şi s-au făcut unele modificări legate de conducerea universităţilor. Prin noua lege a învăţământului, universităţile sunt obligate să înfiinţeze funcţia de preşedinte, care va trebui să modifice şi Carta Universitară, lucru ce ar perturba alegerile în universităţi care fie au început, fie sunt pe punctul de a începe. „Nu înţelegem de ce este necesară această funcţie de preşedinte, care ar trebui să fie ordonator de credite. Rectorii au acum aceste atribuţii şi se descurcă foarte bine. În universităţi nu este nevoie de o conducere bicefală. Acest articol de lege îi favorizează pe rectorii care sunt deja la al doilea mandat şi care vor cu orice preţ să rămână în funcţie“, a declarat Romulus Mocanu, liderul Federaţiei Naţionale Sindicale „Alma Mater“, filiala Dolj. Sindicaliştii din învăţământul universitar sunt nemulţumiţi că Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nu a început negocierile pentru creşterile salariale din sistem în 2008, iar contractul colectiv de muncă la nivel de ramură nu a fost publicat încă.
Prime de instalare pentru asistenţii universitari
Noua lege a învăţământului superior prevede că la nivelul conducerilor universităţilor nu vor putea ocupa funcţii simultan rudele sau afinii de până la gradul patru, iar mandatul tuturor structurilor de conducere va fi de patru ani. Asistenţii universitari beneficiază de o primă de instalare pe care o iau la angajarea în învăţământ în primii cinci ani de la absolvirea studiilor. Cuantumul acestei prime se stabileşte la trei salarii, iar dacă respectivul asistent părăseşte instituţia de învăţământ în următorii trei ani, acesta va fi obligat să restituie banii. Viitoarea lege prevede şi înfiinţarea unui registru matricol unic pentru gestionarea programelor de studii în cazul studenţilor înmatriculaţi şi a actelor de studii în corelaţie cu piaţa muncii. Studenţii vor putea să evalueze programele de studiu.
Inspectorii şcolari, funcţionari publici
Legea învăţământului şi statutul personalului didactic sunt în dezbatere publică până în luna februarie.
Legea învăţământului preuniversitar propune ca învăţământul obligatoriu să devină de 13 ani şi să cuprindă educaţia timpurie, adică învăţământul preşcolar – grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare – între trei şi şase ani, primar, cu cinci clase, însemnând clasa pregătitoare şi clasele I-IV, precum şi gimnazial, respectiv clasele V-IX.
Din 2010, tezele cu subiect unic vor fi eliminate, elevii fiind evaluaţi pe calculator. Adică, pe lângă notele pe care le dau profesorii, ei vor fi evaluaţi şi pe baza unor teste on line, la toate materiile. Odată încheiat testul, nota va fi afişată automat de computer. Legea învăţământului preuniversitar introduce şi concursul de admitere la liceu în funcţie de opţiunea fiecărei instituţii de învăţământ, liceele având dreptul îşi selecteze elevii. Inspectoratele şcolare se vor transforma în direcţii judeţene pentru învăţământul şcolar, angajaţii acestora având statutul de funcţionari publici. Atribuţiile direcţiilor sunt numirea directorilor şcolilor şi avizarea propunerilor de înfiinţare de unităţi şcolare preuniversitare, grădiniţe, şcoli primare, gimnazii sau licee. În plus, noua lege prevede finanţarea pe elev, guvernul decizând în fiecare an printr-o hotărâre costul standard al elevilor şi preşcolarilor.
Manageri de şcoli şi directori educativi
Conform noului statut al personalului didactic, managerii unităţilor de învăţământ trebuie să fie absolvenţii unui masterat, iar aceştia vor fi ajutaţi în conducerea unităţilor de învăţământ de directorul educativ, cel general al şcolii putând avea şi altă formare decât cea de cadru didactic. Noul statut a operat modificări şi în ceea ce priveşte clasificarea personalului didactic. Vor exista profesori stagiari şi definitivi. Personalul didactic de predare definitiv este titular şi asociat, care înlocuieşte suplinitorii. Aceştia vor avea contract individual de muncă pe perioadă determinată în urma unui concurs organizat la nivelul şcolii. Şi examenul de ocupare a posturilor de titular va fi organizat tot la nivelul unităţii şcolare. În proiectul statutului personalului didactic a fost introdus un capitol referitor la deontologia profesională a personalului din învăţământ, inexistent în actualul act normativ.
