Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunţat în cauza Valer Pop împotriva României şi a constatat încălcarea articolului 1 din Protocolul nr.1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului urmare a promovării unui recurs în anulare la o sentinţă definitivă în favoarea reclamantului, informează NewsIn.
Urmare a restructurărilor efectuate în armată, reclamantul a fost trecut în rezervă, urmând să primească alocaţii compensatorii în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr.7/1998, plăţi care, potrivit aceleiaşi ordonanţe, erau scutite de plata impozitului. La data de 1 aprilie 2000 reclamantul a fost trecut în rezervă, iar la data plăţii acestor alocaţii, Ministerul Apărării Naţionale i-a dedus impozit din sumele alocate, se arată într-un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe (MAE) remis vineri NewsIn.
În anul 2001, reclamantul a sesizat Judecătoria Constanţa cu o acţiune prin care a solicitat restituirea de către MApN a sumelor reţinute cu titlul de impozit. Judecătoria Constanţa, prin sentinţa din 26 februarie 2002, a admis acţiunea reclamantului şi a obligat Ministerul Apărării să plătească suma de 56.560.740 lei ROL cu titlu de impozit reţinut în mod ilegal, reactualizată în funcţie de rata inflaţiei şi 2.000.000 ROL cu titlu de cheltuieli de judecată. Această hotărâre a rămas definitivă şi irevocabilă prin respingerea recursului.
În cursul anului 2002 Ministerul a plătit reclamantului suma de 58.560.740 ROL.
În anul 2003, Procurorul General a formulat recurs în anulare împotriva sentinţei din 26 februarie 2002 a Judecătoriei Constanţa. Prin decizia din 21 ianuarie 2004, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a casat sentinţa Judecătoriei Constanţa şi a dispus ca reclamantul să restituie suma de bani primită de la Minister cu titlu de impozit, iar reclamantul a restituit suma dobândită prin sentinţa Judecătoriei Constanţa.
Reamintind jurisprudenţa sa în cauzele tip Stere şi alţii, Curtea Europeană a constatat o încălcare a articolului 1 din Primul Protocol la Convenţie, arătând că anularea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin decizia din 21 ianuarie 2004 a unei sentinţe civile irevocabile prin care s-a constituit o creanţă în favoarea reclamantului aduce atingere dreptului de proprietate.
