Ministrul Justiţiei, Tudor Chiuariu, a precizat astăzi că evaluează consecinţele schimbării legii penale adoptate de deputaţi şi că, după ce va avea şi un punct de vedere de la Parchetul General, îi va cere preşedintelui Băsescu să retrimită legea în Parlament.
"Sunt sigur că se va reveni asupra modificărilor discutabile, mai ales asupra acelora care reprezintă inovaţii în materie.
Poziţia Ministerului Justiţiei este că, având în vedere necesitatea stabilităţii legislative şi angajamentele României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, ar fi preferabil ca modificări importante să nu fie aduse legislaţiei penale până la adoptarea noilor Coduri penal şi de procedură penală", a precizat Chiuariu printr-un comunicat de presă al MJ.
Deputaţii au adoptat OUG 60/2006 prin care intră în vigoare modificarea Codului de Procedură Penală şi a altor legi. Ordonanţa, trimisă deja spre promulgare, a fost votată marţi, în aceeaşi zi în care a fost primit şi raportul de la Comisia Juridică. Amendamentele aparţin, potrivit raportului Comisiei juridice, deputaţilor PSD şi membrilor Comisiei. De remarcat că pe site-ul Camerei nu apare aşa cum se întâmplă de obicei cu restul proiectelor legislative numărul de voturi.
Unul dintre cele mai controversate amendamente este cel referitor la cererea procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală şi care, potrivit modificărilor aprobate, "trebuie să fie însoţită în mod obligatoriu de o copie după rezoluţia de începere a urmăririi penale dispusă în conformitate cu prevederile art. 228. Autorizaţia de interceptare dată cu încălcarea prezentului articol este nulă. Interceptările şi înregistrările efectuate în baza unei autorizaţii nule nu pot fi luate în considerare în cursul procesului penal"
Unul dintre amendamente noi stabileşte că înregistrarea convorbirilor dintre avocat şi partea pe care care o reprezintă sau o asistă în proces "este interzisă şi nu poate fi folosită ca mijloc de probă".
Amendamente au fost aduse şi la procedurile privind percheziţia domiciliară. Astfel, la propunerea Comisiei juridice, după alin1 al articolului 100, se introduce un alineat nou care stabileşte că percheziţia domiciliară mai poate fi dispusă, la cererea procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală, atunci când există indicii temeinice că efectuarea unei percheziţii este necesară pentru descoperirea şi strângerea probelor. Cererea va cuprinde, în mod obligatoriu, precizarea concretă a indiciilor pe care aceasta se întemeiază.
O altă modificare se referă la încadrarea "consecinţe deosebit de grave". "Prin consecinţe deosebit de grave se înţelege o pagubă materială mai mare de 30.000.000 lei RON sau o perturbare deosebit de gravă a activităţii cauzată unei autorităţi publice sau oricăreia dintre unităţile la care se referă art. 145 ori altei persoane juridice sau fizice", se arată în forma modificată a art. 146 din Codul de Procedură Penală.
În prezent, pentru încadrarea "consecinţe deosebit de grave" paguba materială trebuie să fie mai mare de 200.000 de lei. De această modificare beneficiază şi toţi cei trimişi în judecată pentru infracţiuni cu prejudiciu şi în cazul cărora instanţele nu au pronunţat deja hotărâri definitive şi irevocabile. Este vorba inclusiv de cei pentru care s-au reţinut prejudicii, de un milion de euro sau trei milioane de euro până la 30.000.000 RON, echivalentul a aproximativ 9 milioane de euro, care vor avea parte de o încadrare penală mult mai favorabilă.
