Pictogramele sperie fumătorii

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Avertismentele combinate de pe pachetele de ţigări au determinat mai multe persoane să-şi modifice modul de a fuma în încercarea de a diminua efectele tutunului asupra organismului, nu şi să renunţe la fumat, arată un studiu realizat de Institutul „Marius Nasta“, cu sprijinul Ministerului Sănătăţii, citat de ziare.com.
Cei intervievaţi afirmă că au stins ţigara mai repede (16,4% faţă de 13,1%), au amânat fumatul (10,7% faţă de 7,7%) sau au schimbat marca de ţigări cu una „mai uşoară“ (24,4% faţă de 21,6%). Deşi, din punct de vedere al scăderii riscurilor pentru sănătate, modificarea modului de a fuma nu este eficientă, ea este un indicator al schimbării atitudinii fumătorului: conştientizează riscurile, dar încă nu se simte pregătit să facă pasul final.
Potrivit studiului, există şi persoane care afirmă că nu sunt influenţate de imaginile de pe pachetele de ţigări (42,7%). Ele folosesc tot felul de „tertipuri“ pentru a diminua impactul emoţional al imaginilor şi au reuşit astfel să evite confruntarea cu realitatea: nu privesc pachetul inscripţionat cu imagini atunci când iau o ţigară (21,8% versus 12,6% când erau doar texte) ori îl acoperă (23,6% versus 4,7%, care făceau acest gest cu pachetele inscripţionate doar cu text), sau chiar cer vânzătorului un pachet de ţigări cu o anumită imagine (16% faţă de doar 2%, care solicitau un anume text).
Deşi tabachera este frecvent prezentată de mass-media ca o metodă folosită de fumători pentru a ascunde imaginile, totuşi, doar 9,3% dintre respondenţi afirmă că o practică.
Studiul a fost realizat pe un eşantion de 1.464 de adolescenţi fumători şi nefumători şi 800 de adulţi fumători din populaţia generală.
Prima ţară din Europa care a introdus pictogramele de avertisment pe pachetele de ţigări a fost Belgia. În lume, reglementarea a apărut, pentru prima data, în Canada.  
În România, 33.000 de persoane mor, anual, din cauza bolilor provocate de fumat. Peste 70 la sută dintre acestea au vârste între 35 şi 69 de ani. Fumătorii care mor prematur ar mai fi putut trăi, în medie, 21 de ani, dacă nu ar fi fumat. Cele mai frecvente cauze de mortalitate a fumătorilor din România sunt bolile cardiovasculare, cancerul şi afecţiunile aparatului respirator.