Vremurile mai bune
de Christian Haller
Polirom, 2008
Traducere de Nora Iuga
Christian Haller este autorul „Muzicii înghiţite“, „un roman insolit despre Bucureştiul de altădată“. Cu „Vremurile mai bune“, scriitorul elveţian continuă saga familiei sale, de data aceasta, în decorul spectaculos al munţilor Jura, dar România interbelică rămâne un reper constant al unui trecut colorat în nuanţele palide ale nostalgiei.
Dacă „Muzica înghiţită“, primul volum al acestui triptic, se concentrează asupra figurii mamei, realizând prin intermediul ei o incursiune nostalgică în Bucureştiul primelor decenii ale secolului al XX-lea, în „Vremurile mai bune“, personajul central este tatăl. Deşi România nu este absentă nici din romanul de faţă, fundalul pe care se desfăşoară următorul capitol din această saga de familie este o zonă rurală din Elveţia postbelică. Aici, copiii se deprind treptat cu noul fel de viaţă, cel mai mic dintre aceştia (alter ego-ul autorului) descoperindu-şi, sub influenţa conjugată a unchiului său şi a unui băiat ceva mai mare, o nouă pasiune: arheologia. În interiorul familiei, însă, tensiunile cresc: tatăl naratorului este îndepărtat de fratele şi tatăl său de la conducerea fabricii şi se asociază cu un ins ambiţios, dar fără scrupule, fondând o întreprindere asemănătoare, care se dovedeşte a fi un succes şi care redă familiei bunăstarea şi demnitatea de odinioară, până când şi noul partener de afaceri se dovedeşte nedemn de încredere. În ciuda trădărilor profesionale, a dezamăgirilor şi greutăţilor pe care le înfăţişează, „Vremurile mai bune“ este o mărturisire de credinţă în valori universale precum onestitatea, perseverenţa, solidaritatea şi munca îndârjită, dar este şi o elegie discretă, dar emoţionantă, închinată micilor bucurii ale vieţii.
„Impresionantă, strălucitoare şi densă, proza lui Christian Haller aminteşte de povestirea realistă de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Reflexiv mai presus de orice, Haller ne aduce în faţa ochilor scene şi personaje
dintr-un univers asfinţit“ (Neue Zurcher Zeitung).
Christian Haller s-a născut la 28 februarie 1943 la Brugg, Aargau. A absolvit Facultatea de Zoologie a Universităţii din Basel. A condus, vreme de opt ani, Departamentul de studii sociale al Institutului Gottlieb Duttweiler din Zürich şi a activat ca secretar literar la Teatrul Claque din Baden. Între anii 1994 şi 2000, a fost membru al Comisiei teatrale din Zürich. Desfăşoară o susţinută activitate jurnalistică, la Aargauer Zeitung. A publicat romane („Strandgut“, 1991; „Der Brief ans Meer“, 1995), piese de teatru („Gotterspiele“, 1987; „Leben“, 1992), culegeri de povestiri („Die Halfte der Traume“, 1980; „Kopfuberland oder die Reise zu den Baumen“, 1996), volume de poezii („Der Fernseher ist kein schlechter Priester“, 1998), eseuri („Das Osterspiel von Muri“, 1992). În prezent, locuieşte în Laufenburg, Elveţia.
„Vremurile mai bune“ (2006), distins cu Aargau Literaturpreis, este al doilea volum al trilogiei prin care Christian Haller îşi propune să readucă „umbrele trecutului“ personal în confruntarea sa dureroasă cu frământările „istoriei mari“.
