Au vârste cuprinse între unu și 14 ani, au povești de viață diferite, dar îi unește aceeași suferință: lipsa dragostei părintești. Sunt copii ajunși în sistemul instituţionalizat și care așteaptă ziua în care oameni cu suflet mare le vor deschide ușa și îi vor lua acasă pentru totdeauna, le vor deveni părinții pe care nu i-au avut niciodată și le vor oferi dragostea de care au nevoie ca să se dezvolte. În acest moment, 67 de micuți din județul nostru așteaptă să fie adoptați, în timp ce 72 de familii își doresc ca un copil să devină centrul universului lor.
În prezent, în judeţul Dolj sunt 1.400 de copii aflaţi sub măsură de protecţie în cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC). Anual, 100 de copii ajung în sistem, iar eforturile reprezentanților DGASPC se concentrează în direcția reintegrării acestora în familiile naturale sau plasamentului lor la rude. Se întâmplă însă ca micuţii să nu fie reintegraţi şi atunci rămân sub protecţia Direcţiei. În acest moment, 67 de copii din cadrul DGASPC sunt adoptabili, iar dosarele altor 23 se mai află în lucru în vederea deschiderii procedurii de adopție.
„Nu toți copiii din sistem sunt adoptabili. Un copil adoptabil este acela pentru care s-au epuizat absolut toate celelalte demersuri în vederea reintegrării în familia natură sau plasamentului la rudele până la gradul patru. După ce se epuizează aceste demersuri, există un plan de protecție care are ca finalitate adopția internă. După ce copilul devine adoptabil cu sentință civilă definitivă, conform legislației în vigoare, efectele acelei sentințe încetează numai la vârsta de 14 ani, dacă nu a fost adoptat până atunci copilul. Dacă sunt grupe de frați și cel mai mare a împlinit 14 ani, încetează efectele sentinței judecătorești și pentru ceilalți fraţi. Sunt însă și situații în care frații nu au relaționat și atunci se deschide separat procedura pentru ei“, a spus Lidia Nicu (foto), șefa Biroului Adopții în cadrul DGASPC Dolj.
După vârsta de 14 ani, se mai deschide procedura adopției pentru un copil numai dacă există o familie sau o persoană care să solicite expres acel copil.
Vârsta copiilor, importantă pentru potenţialii părinţi
Un copil poate fi adoptat doar după ce instanţa de judecată a deschis procedura adopției interne, iar hotărârea a rămas definitivă. Din acel moment, copilul devine adoptabil, iar profesioniștii DGASPC pot începe demersurile de identificare a celei mai potrivite familii pentru el. Cei 67 de copii din Dolj care așteaptă să fie adoptați au vârste cuprinse între unu și 14 ani. Povestea fiecăruia dintre ei este dramatică. Unii au fost abandonați în maternitate, alții au rămas orfani, alții provin din familii extrem de sărace. Pe toți îi unește aceeași suferință: lipsa dragostei părinteșți. De cealaltă parte, pe lista doljenilor care vor să adopte un copil se află 72 de persoane. La prima vedere, s-ar putea spune că există părinți pentru fiecare dintre copiii adoptabili. Lucrurile nu stau însă tocmai așa, deoarece persoanele care vor să adopte caută în special copii mici și sănătoși. Cu cât crește vârsta copilului, cu atât scad șansele lui de a-și găsi o familie. Totodată, istoricul medical al copilului atârnă extrem de greu în decizia potenţialilor părinți. „Cele mai multe familii își doresc copii cât mai mici, de două-trei luni, dar le explicăm că un copil adoptabil nu poate avea doar câteva luni. Pe la șapte-opt luni cel mai devreme pot să devină adoptabili cei care au părinţi necunoscuţi pentru că nu mai ai pe cine să cauți ca să treacă timpul. În rest, sunt proceduri care durează, trebuie să iei declarație de la fiecare rudă, să treacă un anumit termen, iar copilul crește“, a mai spus Lidia Nicu.
Lungul drum al adopției
Potrivit legislației în vigoare, respectiv Legea nr. 273/2004, completată prin Legea nr. 57/2016, familia, care dorește să adopte un copil trebuie să depună o cerere la DGASPC în vederea obținerii atestatului pentru adopție, solicitare la care se va atașa și o serie de documente. Termenul de soluționare a cererii este de maximum 90 de zile, iar în această perioadă se analizează situaţia solicitantului sau a solicitanţilor din punct de vedere social, psihologic, al garanţiilor morale şi materiale, astfel încât să poată asigura creşterea şi îngrijirea copilului. Dacă totul este în regulă, se va întocmi un raport final și se va elibera atestatul că familia este aptă să adopte un copil. Acest atestat este valabil doi ani, iar după ce îl obține, familia respectivă este înscrisă într-o listă de așteptare la nivel naţional. „Aceasta este cea mai grea perioadă pentru că nimeni nu poate estima cât timp va trece până își vor lua copilul acasă, întrucât acest lucru depinde de mai mulți factori. Poate fi vorba și trei luni, dar se poate aștepta și trei ani“, a mai spus Lidia Nicu.
Trei copii, adoptați anul trecut peste hotare
Legislația se centrează pe identificarea celei mai potrivite familii pentru copil, iar în urma analizării tuturor informațiilor se va selecta cea mai potrivită familie, care să răspundă nevoilor copiilor. Urmează potrivirea practică, în care copilul și familia vor fi pregătiți în vederea acomodării copilului. Responsabilul de caz și psihologul împreună cu familia vor decide când se va trece la următoarea etapă, respectiv încredințarea în vederea adopției. Copilul este încredinţat familiei pe o perioadă de 90 de zile de către instanța judecătorească. La sfârșitul acesteia se va înainta instanței de judecată dosarul familiei împreună cu o cerere de încuviințare a adopției. Atunci când sentința de încuviințare a adopției a rămas definitivă, familia adoptatoare poate depune actele la primărie pentru a obține un nou certificat de naștere. DGASPC are însă obligația de a urmări evoluția copilului în familie pe o perioadă de doi ani.
Anul trecut, 32 de copii au fost adoptați, cu cinci mai mulți decât în 2016. Trei dintre aceștia și-au găsit părinţi peste hotare. „Două familii din Italia au adoptat trei copii din Dolj, dintre care doi erau frați. Adopţiile internaţionale au fost permise numai în anumite condiţii: în cazul în care cel puţin unul dintre cei doi soți este cetățean român, dacă soțul adoptă copilul soției sau invers ori dacă persoana din străinătate dorește să adopte un copil român cu care este rudă până la gradul patru. Străinii care nu au nici o legătură cu cetăţenia română nu pot adopta. Un copil intră pe lista adopţiilor internaţionale numai dacă timp de un an nu a fost adoptat pe teritoriul României“, a mai spus șefa Biroului Adopții din cadrul DGASPC Dolj.
