Modul în care România îngrijește și tratează pacienții care suferă de boli psihice este departe de cel din alte state europene. Cel puțin jumătate din bolnavi nu au acces la servicii de diagnostic și tratament. Medicii cer reforma legii sănătății mintale pentru că în acest moment se simt „legați de mâini și de picioare“ când vine vorba de internarea unui pacient cu probleme psihice ce poate pune în pericol viața celor din jur. În Dolj, aproximativ 6.500 de persoane figurează în evidențele oficiale ca având boli psihice, iar 192 sunt bolnavi psihic periculoși. Numărul real al celor cu astfel de afecțiuni nu se cunoaște însă. Unii dintre ei sunt tratați în spitale, alții acasă, iar restul sunt lăsați în voia sorții, fără medicamentație, devenind un pericol atât pentru ei, cât și pentru ceilalți. Cine este de vină? Și care sunt lipsurile sistemului de psihiatrie de la noi din țară?

Vestea că o tânără din Dolj a murit după ce a fost împinsă de o femeie în faţa unei garnituri de metrou a cutremurat o țară întreagă. Mai mult decât atât, întâmplarea scoate la iveală lipsurile sistemului medical când vine vorba de depistarea, tratarea și urmărirea persoanelor care suferă de boli psihice. Pacienții cu astfel de afecțiuni așteaptă îngrijire de la un sistem dezorientat. În timp ce în alte țări există o mare grijă pentru tratarea și recuperarea bolnavului, în România pacienții abia ajung la medicul psihiatru. Bolile psihice afectează însă tot mai mulți români. Țara noastră se situează pe locul trei într-o ierarhie a țărilor cu cei mai mulți bolnavi psihic din Europa, din care fac parte 23 de state. Peste 350.000 de români suferă de boli mintale, de la depresie până la schizofrenie.

192 de bolnavi psihic periculoși în Dolj

În Dolj, în evidențele Direcției de Sănătate Publică (DSP) figurează 6.488 de pacienți cu boli psihice și 192 de bolnavi psihic periculoși. Există însă mulți alții, nediagnosticați încă, oameni care ar putea fi tratați, dar care acum, în lipsa tratamentului, sunt un pericol pentru ei, dar și pentru cei din jur. M. este unul dintre ei. La un moment dat, din cauza consumului exagerat de alcool, a intrat în depresie. A ajuns chiar să-şi pună ștreangul de gât și a supraviețuit datorită medicilor care l-au resuscitat. Dumitra Gindrovel este medicul său de familie, un medic care a intervenit la timp și care a trebuit să treacă de barierele legislative ca să își poată salva pacientul. Altfel nu se poate, iar pacienții ajung să-și fie propriile victime. „Primul episod alcoolic pe care M. l-a avut a fost în urmă cu câțiva ani. Avea momente în care bea foarte mult și apoi intra într-un anumit grad de depresie. Când a fost programul de evaluare, în 2008, la un moment dat a venit cu soția la cabinet și el nu voia să intre, stătea afară, la căruță. M-am dus la el, l-am convins să discute cu medicul pneumolog și așa a ajuns să renunțe la fumat. Cea mai mare problemă a lui a fost însă cea legată de alcoolism. Într-o zi m-a sunat soția că M. vrea să se omoare. Era într-un episod psihotic după consumul de alcool. L-am trimis pe asistentul comunitar, dar l-a dat afară, l-a amenințat. S-a întors asistentul la primărie să găsim o soluție. Între timp, când a scăpat puțin de privirile soției, F. și-a pus ștreangul de gât. Norocul a fost că l-a văzut soția, a sunat la 112, l-au resuscitat și l-au dus în Craiova. După ce a fost la UPU, l-au trimis la Neuropsihiatrie“, povestește medicul de familie.

Din pragul sinuciderii, la spus bancuri!

Problema în cazul lui M. abia aici începea cu adevărat. În Spitalul de Neuropsihiatrie putea rămâne numai pe semnătură, iar dacă refuza fiind într-un moment de agitație, soția și medicii nu aveau ce să-i facă, decât să îl lase să plece acasă. „M-a sunat soția lui din spital că el nu vrea să se interneze și doamna doctor spune că nu are ce să facă. Atunci am sunt peste tot, la București, la toți medicii psihiatri pe care îi cunoșteam…Pur şi simplu a trebuit să avem astfel de intervenții ca să poată să rămână în spital peste voința lui“, adaugă dr. Dumitra Gindrovel.
După ce a urmat tratamentul în spital, M. a scăpat de stările depresive. Cu ajutorul medicului de familie își urmează și acum tratamentul. „Își ia tratamentul și este urmărit și de un medic psihiatru din Craiova. Acum este un om care spune bancuri toată ziua. Acum avem un alt caz, mama lui vine mereu și se plânge că face probleme, dar suntem legați de mâini și de picioare, nu avem cum să îl trimitem la spital dacă el nu vrea. Sunt foarte multe bariere care ar trebui înlăturate”, explică medicul din Sadova.

„Psihiatria a ajuns și ea un fel de talcioc. Nu mai tratăm oameni, îndeplinim baremuri“

Povestea lui M. este dovada că astfel de pacienți pot fi salvați, ajutați, redați societății. De aceea, medicii psihiatri cer reforma legii sănătății mintale. De câteva luni, s-a format un grup de psihiatri ce lucrează la amendamente care să facă munca medicului, în situații particulare, mai eficientă. Asta pentru că, în prezent, deși sunt sute de cazuri cu victime ale agresiunii bolnavilor psihici, legislația în domeniu este deficitară. „Câtă vreme pacientul refuză internarea și nu arată semne flagrante de dezordine a minții, doctorul nu poate face nimic“, sunt cuvintele medicului psihiatru Gabriel Diaconu, care sintetizează foarte bine problema. Schimbarea în legea sănătății mintale trebuie să plece de la un cuvânt, susține specialistul. „Un cuvânt a omorât deunăzi, indirect, o femeie tânără care avea toată viața înainte. Cuvântul este «iminent». În evaluarea nevoii de internare nevoluntară, medicul psihiatru, prin norme, este sabotat din interior, mai exact tocmai de normele de aplicare ale legii. Pentru că legea prevede constatarea unui risc «iminent» de vătămare, fie a propriei persoane, fie a altora. Este un cuvânt imbecil, care mie și altora care ne facem meseria asta, zi de zi, în tranșee, ne-a îngreunat munca și ne-a măcinat nervii. Și asta dintr-un motiv foarte simplu. Ceea ce noi considerăm iminență se oprește la Camera de Gardă a oricărui spital de psihiatrie. Câtă vreme pacientul refuză internarea și nu arată semne flagrante de dezordine a minții, doctorul nu poate face nimic. Dacă familia nu-și asumă în scris internarea, doctorul nu poate face nimic. Deși eu, care-mi cunosc pacientul, fac o recomandare de internare, aceasta este atât și nimic mai mult, o «recomandare» de internare. Motivul pentru care îngrijirea unor persoane care suferă de boli psihice complexe și grave a decăzut atât de mult este că Psihiatria a ajuns și ea un fel de talcioc. Nu mai tratăm oameni, îndeplinim baremuri și criterii de eficiență cost/beneficiu, decontăm bani funcție de IMC și, când vine vorba de evaluarea riscului de agresivitate/violență, vorbele noastre nu-s băgate în seamă de nimeni“, spune medicul Gabriel Diaconu.

„Adevărata schizofrenie nu e în fișa de observație, cât în funcționarea sistemului“

În alte țări, îngrijirea și recuperarea pacientului care suferă de o boală psihică este o prioritate. În România, medicii și pacienții se zbat să învârtă rotițele ruginite ale unui sistem bolnav. „Adevărata schizofrenie nu e în fișa de observație, cât în funcționarea sistemului. Am ajuns, în ultimii ani, să educăm familiile cum să organizeze o «gardă» împrejurul bolnavului în pericol de a-și face rău. Căutăm să-i educăm cum să folosească 112, poliția și ambulanța, când au un pacient agresiv, violent în casă. Polițiștii ridică din umeri că, dacă nu s-a săvârșit o faptă penală sau familia nu depune «plângere», ei nu mișcă un centimetru. Dar durează niște săptămâni până plângerea aia nenorocită ajunge pe masa unui procuror, timp în care stai cu moartea paznic la ușă“, spune medicul Gabriel Diaconu.

„Ordonanța nr. 68 din 2003 stabilește modul în care serviciile sociale trebuie să intervină în aceste cazuri“

O mare problemă în România este și faptul că nu există centre în care pacientul cu boală psihică să fie urmărit după ce a fost externat din spital, nu se știe ce se întâmplă cu acești bolnavi, unii dintre ei ajung în stradă și comit agresiuni. Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților (ANPP), spune că Ordonanța nr. 68 din 2003 stabilește modul în care serviciile sociale trebuie să intervină chiar și în cazul pacienților care suferă de afecțiuni psihice. „În ultimii ani au fost foarte multe victime ale pacienților cu boli psihice. Legea sănătăți mintale ar trebui aplicată într-un sens mult mai larg. Foarte importantă este urmărirea pacientului după ce a fost externat din spital. Există o lege privind serviciile sociale, Ordonanța nr. 68 din 2003 stabilește modul în care serviciile sociale trebuie să intervină în aceste cazuri. Din păcate, foarte puțini cunosc și aplică acestă ordonanță care ar ajuta foarte mult. Și în cazul femeii din București care locuia într-o zonă de locuințe sociale, dacă asistența socială ar fi intervenit poate că s-ar fi evitat acea situație“, conchide Vasile Barbu.

Filmul crimei

Ancheta în cazul crimei de la metrou scoate la iveală probleme de comunicare ale operatorilor de la Serviciul 112 şi întârzieri în timpul de reacţie al poliţiştilor. Vă reamintim că marţi seară, în jurul orei 20.00, o doljeancă de 25 de ani a murit pe loc, după ce a fost împinsă, în staţia Dristor, în faţa unei garnituri de metrou, de Magdalena Şerban, de 36 de ani, din Craiova. Potrivit poliţiştilor, la ora 15.34, avusese loc un alt incident asemănător în staţia Costin Georgian, doar că atunci tânăra implicată a reuşit să se salveze de agresoarea care încercase s-o împingă în faţa trenului.

Tatăl primei tinere agresate, care are 22 de ani, a sunat la 112 la aproximativ 30 de minute după atac, însă operatorul l-a îndemnat să meargă la biroul de poliţie de la metrou, nefiind redirecţionat, potrivit unor surse judiciare citate de Mediafax. Bărbatul, însoţit de fiica sa, a revenit la staţia Costin Georgian la ora 16.46, însă casiera l-a direcţionat către staţia Piaţa Unirii, unde este sediul poliţiei. La ora 17.13 a ajuns la biroul poliţiştilor de la staţia Piaţa Unirii, unde o femeie însoţită de un copil reclama că şi-a pierdut geanta.
La ora 17.45, poliţiştii au început discuţiile cu fata agresată şi cu tatăl ei, tânăra povestind că o femeie a îmbrâncit-o şi a acuzat-o că i-a furat banii.
După discuţii, însoţiţi de poliţişti, au căutat imaginile în arhivă şi le-au vizualizat, procedură care a durat 40 de minute. În timp ce tânăra a dat declaraţii, la numărul de urgenţă a venit un apel care anunţa că un băiat s-a aruncat la staţia Dristor 1. Ulterior, un angajat al Metrorex le-a spus anchetatorilor că în cazul apelului în care era anunţată o situaţie privind un bărbat, era vorba, de fapt, despre o tânără care a fost împinsă. Poliţiştii au făcut legătura între cele două cazuri. Acest lucru se întâmpla în jurul orei 20.00.
„În jurul orei 19.00, am putut da declaraţii. Fiica mea a făcut handbal. Femeia aia a venit în spatele ei, pur şi simplu a împins-o. Ea a crezut că este o glumă a unei prietene (…). Când şi-a dat seama că nu e glumă, a opus rezistenţă şi a reuşit să se salveze. Atunci a sărit lumea şi a reuşit să fugă. Toate acestea s-au întâmplat la zece metri în faţa metroului. Era prima victimă. Au sărit câţiva cetăţeni şi au întrebat-o: «Ce ai, doamnă, ce ai cu ea?». Şi ea spunea: «Nu, că mi-a furat banii. Mi-a luat banii ca să se victimizeze!». Şi atunci câţiva cetăţeni au întrebat-o: «I-ai luat tu banii?» Şi fata a spus: «Nu vă uitaţi cum arăt eu şi cum arată ea?». Ea arăta spre buzunarul ei şi spunea: «Mi-a luat banii, mi-a luat banii», şi repeta. Apoi a venit metroul, persoanele au intrat în metrou, fiica mea a urcat şi ea de frică şi atunci a realizat ce s-a întâmplat, a izbucnit în plâns. Ne-am uitat pe filmări şi agresoarea se plimba foarte liniştită pe peron, către ieşire, cu telefonul la ureche. Am înţeles de la poliţie că i-ar fi găsit scris în palmă, dacă nu mă înşel: «Am făcut-o, dar am confundat-o». Putea fi vorba despre fata noastră sau despre cealaltă“, a declarat tatăl primei victime, potrivit Mediafax.
Magdalena Şerban, de 36 de ani, din Craiova, a fost depistată de poliţişti, în zona Piaţa Unirii, după câteva ore. Avea un mesaj scris în palmă: „Mi a luat barbatul ||| am confundat“, arată sursele menţionate.
În faţa procurorilor, femeia s-a recunoscut în imagini, însă nu şi-a recunoscut faptele, refuzând să dea declaraţii scrise, potrivit unor surse judiciare. Ulterior, în faţa judecătorilor, a declarat, despre prima victimă, că recunoaşte că a îmbrâncit-o, însă şi fata a reacţionat similar. În legătură cu a doua fată, cea care a murit, femeia a spus că s-au îmbrâncit, însă nu a recunoscut că ea a fost cea care a împins-o în faţa metroului. Magdalena Şerban a fost transferată din arestul Poliţiei Capitalei la Spitalul Penitenciar Jilava şi a fost arestată preventiv pentru 30 de zile. Decizia Tribunalului Bucureşti nu este definitivă, însă este executorie.

STS a sesizat Parchetul Militar

Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) a anunțat că a sesizat Parchetul Militar în vederea efectuării cercetărilor ce se impun privind eventualele încălcări ale legii de către operatoarea 112 care a preluat apelul victimei de la stația Costin Georgian și care nu l-a direcționat spre poliție. „Cu privire la incidentul din data de 12.12.2017, din staţia de metrou Costin Georgian, vă informăm că în Centrul de Primire Apeluri de Urgenţă 112 Bucureşti-Ilfov a fost recepţionat un singur apel telefonic, la ora 16:31:15, cu o durată totală de 2 minute şi 2 secunde. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a sesizat Parchetul Militar în vederea efectuării cercetărilor ce se impun privind eventualele încălcări ale legii de către operatoarea 112 care a procesat cazul. Cu privire la evenimentul din staţia de metrou Dristor 1, din seara aceleiaşi zile, facem precizarea că primul apel a fost recepţionat la ora 19:56:52 şi a fost transferat la dispeceratele de urgenţă ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov, Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti“, se arată în comunicatul STS.
Chestorul Nicu Dragoş, director general al Poliţiei Capitale, a afirmat într-o conferinţă de presă că nu s-a primit nici un apel de la 112 în cazul tentativei de omor de la staţia de metrou Costin Georgian. Cel mai probabil, apelul primei victime la 112 nu a fost transferat de la dispeceratul Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă către Poliţia Capitalei.

Click News