Milionul de euro pentru Craiova Capitală Culturală – cheltuit ilegal

„Prinţesa“ Lia Olguţa Vasilescu, a luat la ţintă un milion de euro din bugetul local al Craiovei căruia i-a făcut de petrecanie spre satisfacţia alaiului de la curte. Fotografia surprinde un moment din cadrul spectacolelor organizate cu ocazia Zilelor „Mihai Viteazul“. (FOTO: arhiva GdS)


Primăria, Consiliul Local și Asociația Craiova Capitală Europeană a Culturii 2021 au încălcat o serie de legi prin modul discreționar în care a fost cheltuit milionul de euro din bugetul Asociației pentru achiziționarea a diferite servicii și produse. De la obligația transparenței cheltuirii banilor până la legea privind finanțele publice locale, cele trei instituții au ignorat cadrul legal fără ca vreun organism de control al statului să verifice acest lucru. Totul în numele unui iluzoriu titlu de capitală europeană a culturii, din a cărui urmărire conducerea primăriei a fost adusă brutal cu picioarele pe pământ de juriul de experți internaționali. 

GdS a prezentat săptămâna trecută modul haotic sau în funcție de interese prin care Primăria Craiova și Asociația Craiova Capitală Europeană a Culturii au cheltuit peste un milion de euro din bani publici, mai mult decât două dintre orașele concurente, Cluj-Napoca și București la un loc (817.000 de euro). Cele mai flagrante discrepanțe au fost următoarele: Craiova a plătit 360.000 de euro pentru consultanții străini, în timp ce Cluj-Napoca și București au cheltuit împreună 127.000 de euro, de aproape trei ori mai puțin. Craiova a plătit nu mai puțin de 243.705 euro pentru publicitate în mass-media, majoritatea din Craiova, fără să aibă studii de oportunitate sau de impact care să justifice alocarea banilor. Cele mai mari sume au fost direcționate către instituții media laudative de-a lungul timpului la adresa primăriei și a primarului Olguța Vasilescu. Spre comparație, Cluj-Napoca nu a alocat nici un leu acestui capitol pentru că și-a dat seama că nu îi folosește la nimic, iar București a plătit 10.000 de euro. Craiova a aruncat sute de mii de euro pe realizarea site-ului de promovare, pe filmul de prezentare, pe organizarea unor evenimente inutile care nu au contat în fața juriului, pe când Cluj-Napoca și București au redus cheltuielile la minim și au apelat la voluntari și parteneriate gratuite. Și, culmea, au mers mai departe în competiție.

Diferența între Craiova și celelalte două orașe s-a făcut nu numai prin sumele alocate din bugetele locale, ci și prin modul în care s-au cheltuit banii. Craiova a încălcat toate legile posibile în acest domeniu. Este vorba despre Legea 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general, Ordonanța 26/2000 privind asociațiile și fundațiile, Legea 500/2002 privind finanțele publice, Legea 273/2006 privind finanțele publice locale și Ordonanța 34/2006 privind achizițiile publice.

Ilegalitate de la început

Primul act normativ încălcat a fost Ordonanța 26/2000 referitoare la asociații și fundații. Asociația Craiova Capitală Culturală Europeană 2021 a fost înființată în 2013 prin Hotărârea de Consiliu Local 319 prin asocierea a 19 membri fondatori, printre care municipiul Craiova, Consiliul Județean Dolj și toate instituțiile de cultură din oraș. Potrivit statutului aprobat de Consiliul Local Craiova, asociația a fost declarată „persoană juridică de drept privat și utilitate publică“. Din această formulare, doar prima parte, „persoană juridică de drept privat“, este conformă cu legea. Calitatea de „utilitate publică“ strecurată în statut contravine OG 26/2000 privind asociațiile și fundațiile care, la articolul 38, alineatul 1 spune că o asociație este de utilitate publică dacă îndeplinește cumulativ mai multe condiții, printre care și aceea de a avea o activitate de trei ani. Pentru dobândirea acestui statut, asociația trebuie să prezinte un raport de activitate „însoțit de situațiile financiare anuale și de bugetele de venituri și cheltuieli pe ultimii trei ani anteriori datei depunerii cererii privind recunoașterea statutului de utilitate publică. Or Asociația din Craiova era o structură nouă, deci nu putea fi de utilitate publică, calitate care este conferită oricum prin hotărâre de guvern și nu prin hotărâre de consiliu. Deci Asociația s-a aflat în ilegalitate de la bun început, lucru semnalat de GdS de-a lungul timpului.

Legile, călcate în picioare

Asociația și Primăria Craiova au încălcat apoi, la pachet, alte două acte normative, Legea 350/2005 privind finanțarea din fonduri publice a ONG-urilor și Ordonanța 34/2006 privind achizițiile publice. Cele două entități au refuzat constant în ultimii trei ani să facă public modul în care au fost cheltuiți banii din bugetul local în ciuda insistențelor GdS. Abia acum o săptămână, Asociația, cu o altă conducere și după eliminarea din competiția pentru titlul de capitală culturală europeană, a trimis GdS un răspuns detaliat, dar nu complet în acest sens, prezentat deja în ziar. Motivul invocat în cei trei ani de refuz a fost faptul că Asociația este un organism de drept privat care nu se supune Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. „Asociația (…) nu este instituție publică și prin urmare Legea nr. 544/2001 nu îi este aplicabilă“, a sunat mai mereu răspunsul la solicitările repetate ale GdS de a afla cum s-au cheltuit banii publici.

Primăria și Asociația au încălcat Legea 350/2005 încă de la primele articole. Potrivit articolului 4, „principiile care stau la baza atribuirii contractelor de finanţare nerambursabilă sunt: libera concurenţă, (…) eficacitatea utilizării fondurilor publice, respectiv folosirea sistemului concurenţial şi a criteriilor care să facă posibilă evaluarea propunerilor şi a specificaţiilor tehnice şi financiare pentru atribuirea contractului de finanţare nerambursabilă, (…) transparenţa, respectiv punerea la dispoziţia tuturor celor interesaţi a informaţiilor referitoare la aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de finanţare nerambursabilă, (…) tratamentul egal, respectiv aplicarea în mod nediscriminatoriu a criteriilor de selecţie şi a criteriilor pentru atribuirea contractului de finanţare nerambursabilă, astfel încât orice persoană fizică sau juridică ce desfăşoară activităţi nonprofit să aibă şanse egale de a i se atribui contractul respectiv“.

Primăria și Asociația au încălcat și articolul care este, de fapt, esența întregii Legi 350/2005 și care îi dă și numele, anume modul de finanțare. Articolul 5 spune negru pe alb următoarele: „Atribuirea contractelor de finanţare nerambursabilă se face exclusiv pe baza selecţiei publice de proiecte, procedură care permite atribuirea unui contract de finanţare nerambursabilă din fonduri publice, prin selectarea acestuia de către o comisie, cu respectarea principiilor prevăzute la art. 4“. Practic, Primăria Craiova trebuia să lanseze un concurs, iar la el puteau participa atât Asociația Craiova Capitală Culturală Europeană, precum și orice alt ONG interesat, iar banii îi primea proiectul considerat cel mai bun de către o comisie special înființată cu acest scop. La următoarele articole, Legea 350/2005 prevede și procedura de selecție a proiectelor, din care amintim: publicarea programului anual pentru acordarea finanţărilor nerambursabile, publicarea anunţului de participare, prezentarea propunerilor de proiecte, verificarea eligibilităţii, înregistrării şi a îndeplinirii criteriilor referitoare la capacitatea tehnică şi financiară, evaluarea propunerilor de proiecte, comunicarea rezultatelor, încheierea contractului sau contractelor de finanţare nerambursabilă, iar, la final, publicarea anunţului de atribuire a contractului sau contractelor.

Primăria ar fi trebuit să stabilească indicatori preciși de evaluare a proiectelor. De asemenea, legea mai prevede, similar atribuirii contractelor de concesiune, obligația reluării selecției de proiecte dacă la ea participă un singur ONG. Dacă și după repetare există doar un participant, abia atunci se semnează contractul cu acesta. Totodată, potrivit legii, primăria ar fi trebuit să stabilească un program anual propriu pentru acordarea finanțărilor, pe care să-l publice în Monitorul Oficial. Tot în Monitor ar fi trebuit publicată și intenția de a atribui astfel de contracte, inclusiv pe site-ul primăriei și în cel puțin două cotidiene, fără a se limita la acestea. „În scopul asigurării unei transparenţe maxime, autoritatea finanţatoare va face cunoscut anunţul de participare şi prin alte mijloace de informare locale, naţionale sau internaţionale, după caz“, se arată în lege. Primăria Craiova nu a ținut cont de lege și a finanțat activitatea Asociației direct, prin alocare bugetară, cu ajutorul Consiliului Local, care a votat toate propunerile executivului condus de Olguța Vasilescu încălcând, printre altele, dreptul „oricărei persoane fizice sau juridice fără scop patrimonial care desfăşoară activităţi nonprofit menite să sprijine realizarea unor obiective de interes public general, regional sau local de a participa, în condiţiile prezentei legi, la procedura pentru atribuirea contractului de finanţare nerambursabilă“, după cum se arată la articolul 9.

În plus, Asociația ar fi trebuit să vină cu o cofinanţare de minimum 10% din suma primită, ceea ce în cazul Craiovei înseamnă peste 100.00 de euro.

Prin refuzul lor de a face public modul în care au fost cheltuiți banii alocați pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii, Primăria și Asociația au încălcat flagrant și articolul 11 din Legea 350/2005 care le obliga să fie transparente în această privință. Legea spune clar că aceste informații sunt de interes public. „Procedurile de planificare şi executare a plafoanelor fondurilor destinate finanţării nerambursabile, procedurile de atribuire a contractelor de finanţare nerambursabilă, contractele de finanţare nerambursabilă încheiate de autoritatea finanţatoare cu beneficiarii, precum şi rapoartele de execuţie bugetară privind finanţările nerambursabile constituie informaţii de interes public, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public“, se arată în lege. Ca să rezumăm, primăria a încălcat legea și atunci când a alocat fonduri direct Asociației, fără selecție de oferte, și când a refuzat să facă public, la solicitarea GdS, modul în care s-au cheltuit banii.

Bani cheltuiți după pofta inimii și interes


Legat de acest din urmă aspect, Asociația a nesocotit legea cu aprobarea tacită a primăriei. Asociația ar fi trebuit să achiziționeze servicii, lucrări sau produse numai pe baza unei proceduri de achiziție publică, mai pe românește, să facă licitație pentru fiecare leu cheltuit și nu să-l arunce după cum a dorit conducerea Asociației sau a primăriei. Această obligație este prevăzută de articolul 38, alineatul 1, din Legea nr. 350/2005, care spune următoarele: „Atunci când, pentru îndeplinirea obligaţiilor contractuale, beneficiarul achiziţionează, din fonduri publice nerambursabile, produse, lucrări sau servicii, procedura de achiziţie este cea prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 212/2002, cu modificările şi completările ulterioare“.

Ordonanța nr. 60/2001 a devenit, între timp, OUG nr. 34/2006, Biblia achizițiilor publice din România fără de care nici o instituție nu poate cheltui bani publici. Dacă ar fi respectat acest articol, atunci Asociația nu ar mai fi plătit 360.000 de euro unor consultanți aleși pe bază de cunoștințe sau interese, nu ar mai fi aruncat aproape 250.000 de euro pe publicitate în mass-media și alte câteva sute de mii de euro pe realizarea de filme, site de prezentare și evenimente inutile. Dacă ar fi organizat licitație, așa cum îi cere legea, ar fi primit mai multe oferte, iar acest lucru ar fi dus la scăderea prețului. Din răspunsurile oferite GdS de reprezentanții Asociațiilor similare din Cluj-Napoca și București rezultă că, în aceste orașe, banii publici au fost cheltuiți numai pe bază de achiziții publice.

„În anul 2014 a fost organizată licitație pentru proiectul elaborării Strategiei Culturale a Bucureștiului. În 2015 s-a folosit procedura achizițiilor publice pentru toate serviciile de transport, cazare, tipărire de materiale, accesate în procesul de candidatură“, se arată în răspunsul trimis de Arcub, structura care administrează cheltuielile pentru București Capitală Europeană a Culturii. La Cluj-Napoca, reprezentanții Asociației au precizat că banii primiți de la primărie s-au alocat pe bază de proiect și că achizițiile au respectat procedurile legale, inclusiv în privința desemnării firmei de consultanță.

Alt act normativ care obliga Asociația Craiova Capitală Europeană a Culturii 2021 să facă achiziții numai pe baza unei forme de licitație publică este însăși OUG nr. 34/2006. Ordonanța are ca scop „asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, prin aplicarea procedurilor de atribuire de către autoritățile contractante“ (art. 2, alin.1, lit. d). În accepțiunea acestei ordonanțe, autoritate contractantă este „oricare organism al statului – autoritate publică sau instituție publică – care acționează la nivel central ori la nivel regional sau local“ (art. 8, lit. a). De asemenea, este autoritate contractantă „oricare organism cu personalitate juridică, ce a fost înființat pentru a satisface nevoi de interes general fără caracter comercial sau industrial, finanțat, în majoritate, de către o autoritate contractantă sau de către alt organism de drept public“ (art. 8, alin. b), precum și „oricare asociere formată din una sau mai multe autorități contractante“ (art. 8, lit. c).

Ministerul Finanțelor dă cu primăria de pământ

Primăria, Asociația și Consiliul Local au probleme și cu un aspect pe care Ministerul de Finanțe îl consideră contrar legii. În august 2013, la solicitarea primăriei, Consiliul Local Craiova a transformat Asociația, un ONG de drept privat, fără să fie de utilitate publică, în ordonator terțiar de credite. Asta înseamnă că, printr-un simplu vot, Asociația a fost asimilată oricărei instituții din subordinea primăriei, cu buget propriu și, foarte important, eligibilă să primească direct alocări de fonduri. Motivația folosită de primărie pentru acest artificiu a fost Ordonanța nr. 26/2000, care, de fapt, nu are nici o legătură cu ordonatorii terțiari de credite. Consilierilor locali le-a scăpat acest detaliu, inclusiv faptul că primăria nu a indicat articolul care permitea acest lucru, ci a invocat legea în ansamblul ei.

La solicitarea GdS, primăria a motivat că Asociația a fost inclusă pe lista ordonatorilor terțiari de credite pe baza articolului 46, alineatul 1, litera f din OG nr. 26/2000. Primăria susține că, potrivit acestui articol, „veniturile asociațiilor pot fi resurse obținute de la bugetul local“. Ce nu spune primăria este, însă, faptul că resursele se obțin pe baza Legii nr. 350/2005, adică pe bază de selecție de proiecte. Mai departe, în răspunsul primăriei se arată că „toate instituțiile publice, precum și alte entități cărora li se alocă fonduri din bugetele locale sunt ordonatori terțiari de credite pentru că gestionează fonduri publice și pot fi supuse controlului Camerei de Conturi a României“.

Dincolo de anomalia legislativă asumată de primărie trebuie remarcat faptul că, pe de o parte, conducerea Asociației a refuzat de-a lungul timpului să ofere informații de interes public motivând că este organizație de „drept privat“, iar pe de altă parte, municipalitatea a considerat-o numai bună de comunicat astfel de informații, transformând-o în instituție publică.

Ministerul de Finanțe consideră, însă, că primăria a încălcat două legi când a făcut acest lucru. La solicitarea GdS, Fiscul a precizat că Asociația nu putea fi numită ordonator terțiar de credite. „Înființarea și funcționarea unei organizații neguvernamentale este reglementată prin OG nr. 26/2000. Conform art. 20 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, ordonatori secundari sau terțiari de credite sunt conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică din subordinea/coordonarea ordonatorilor principali de credite. Ca urmare, un organism neguvernamental nu poate fi ordonator terțiar de credite“, se arată în răspunsul Direcției Regionale a Finanțelor Publice Craiova.

Ministerul Finanțelor Publice arată și el, într-un răspuns trimis GdS, același lucru, dar se referă la Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale. „La pct.39 al art.2 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, instituţia publică locală este definită ca «denumire generică, ce include comunele, oraşele, municipiile, sectoarele municipiului Bucureşti, judeţele, municipiul Bucureşti, instituţiile şi serviciile publice din subordinea acestora, cu personalitate juridică, indiferent de modul de finanţare a activităţii acestora». Potrivit prevederilor art. 21 alin.(4) din legea menționată anterior, conducătorii instituţiilor publice cu personalitate juridică, cărora li se alocă fonduri din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite, după caz. Ca urmare, un organism neguvernamental (ONG) nu este subordonat unei unități administrativ-teritoriale, iar conducătorii organismelor neguvernamentale nu pot avea calitatea de ordonatori terțiari de credite“, apreciază Ministerul Finanțelor Publice.

Timișoara – prinsă în offside de Curtea de Conturi

În această privință este așteptată să-și spună punctul de vedere și Camera de Conturi Dolj, mai ales că Legea nr. 350/2005 privind finanțarea ONG-urilor impune acest lucru. „Contractele de finanţare nerambursabile vor prevedea, sub sancţiunea nulităţii, calitatea Curţii de Conturi de a exercita controlul financiar asupra derulării activităţii nonprofit finanţate din fondurile publice“, se arată în lege. Deja, una dintre candidatele care au continuat, totuși, cursa pentru titlul de capitală culturală europeană, Timișoara, are probleme cu legea în privința modului de finanțare. Inspectorii Camerei de Conturi Timiș au descoperit că primăria a finanțat ilegal Asociația Timișoara Capitala Culturală Europeană cu 420.000 de lei din bugetul local sub formă de cotizații. Curtea de Conturi a constatat că autoritățile din Timișoara au mărit succesiv cotizația plătită de municipiul Timișoara ca membru al Asociației de la o sută de lei anual, la 12.000 de lei și apoi la 420.000 de lei, cotizația devenind, practic, finanțare. Curtea de Conturi a cerut Primăriei Timișoara să respecte Legea nr. 350/2005, adică aceeași problemă pe care o are și Primăria Craiova. 



Comenteaza acum

Alte stiri

Sumarul ediției de marţi, 16 februarie 2016

Actualitate

» La povești cu sora soarelui
» A încetat din viață fostul secretar general al ONU, Butros Butros Ghali
» Românii, obligați să achite taxa Radio-TV
» Valorile termice vor scădea uşor în perioada următoare
» Încă un bebeluş internat la spitalul Marie Curie a murit
» Noi informații în cazul bebelușilor îmbolnăviți în Argeș
» Autostrada Pitești-Sibiu va fi finalizată în 2021
» Decizie definitivă. Prinţul Paul şi Remus Truică rămân în arest la domiciliu
» Cutremur de 5,2 grade în sudul Greciei. Zeci de case avariate uşor
» La sfârșitul lunii vine expertiza de la INEC în dosarul “Colectiv”
» Starea bebeluşilor internaţi la “Marie Curie”
» George Scripcaru, primar al municipiului Brașov, trimis în judecată

Dolj

» Patru secții ale Tribunalului Dolj rămân deocamdată în clădirea Curții de Conturi
» Profesorul Andrei Onea de la Școala gimnazială din Leu: „Sunt restructurat abuziv după 35 de ani“
» Andrei Lazăr a ajuns în arest
» Containerele de 10 milioane de euro, telenovelă încheiată
» Reprezentație jubiliară la Opera Română din Bănie
» Aura Stoican şi Emil Badea, o colaborare populară
» Simpozion „Constantin Brâncuși“, la Craiova
» Tramvaiul așteaptă recepția, giratoriul – primăvara
» În cartierul craiovean Brestei – Trei copii trăiesc de pe o zi pe alta într-o casă ce stă să cadă
» Ai plătit impozitul, dar Fiscul te execută. Cum ieși din situație?
» Întreruperi energie electrică de mâine
» 140 de ani de la naşterea lui Brâncuşi, marcaţi la Craiova
» Tendinţele modei în această primăvară
» Ferma de animale, o afacere rentabilă în Broşteni
» Stresul, o afecţiune serioasă
» Profesorii de sprijin, insuficienţi în Dolj
» Drama copiilor nevăzători
» A plătit impozitul, dar Fiscul îl execută
» Şedinţele Tribunalului Dolj se ţin tot în vechiul sediu
» Craiova: Andrei Lazăr, reţinut pentru 24 de ore?
» “Capodopere ale muzicii sacre” pe scena Filarmonicii “Oltenia”
» Dolj: Prinşi conducând autovehicule neînmatriculate

Gorj

» Cel mai vechi poștaș din Târgu Jiu a înconjurat deja Globul o dată
» Cetăţean albanez, expulzat din Gorj
» Gorj: A doua zi de grevă a foamei în fața sediului CEO
» Gorj: Întâlnire între finanţişti şi oameni de afaceri
» Gorj: Elicopterul SMURD, chemat de două ori la Târgu Jiu

Vâlcea

» Operaţiunea TRUCK&BUSS pentru 7 zile pe şoselele din Vâlcea

Sport

» SCM-U debutează în Cupa României
» Surugiu s-a remarcat din nou
» Jurj, trimis să se călească în Liga a II-a
» Fotbal – Liga Campionilor, play-off (tur)
» Fotbal – CSU II Craiova a învins Viitorul Cârcea
» Tenis (f): Simona Halep va debuta împotriva Anei Ivanovic la Dubai
» Fotbal / Exclusiv: Sergiu Jurj, împrumutat la FCM Baia Mare

Bani & Afaceri

» Economia Doljului, în 2015 – Firmele au produs mai mult, dar au vândut mai puțin

Magazin

» Horoscop
» Bancul zilei

Top