Craiova Capitală Culturală, afacere dubioasă de un milion de euro

pag 01
Primarul Olguţa Vasilescu şi alaiul de supuşi din subordine s-au împopoţonat în fiecare an în costume medievale cu ocazia unor evenimente presupus culturale pentru care primăria a plătit mai mult decât Cluj-Napoca şi Bucureşti la un loc

Primăria Craiova și-a bătut joc de peste un milion de euro din banii craiovenilor, pe care i-a aruncat pe onorariile piperate ale consultanților străini, pe cumpărarea reclamei în presa apropiată primarului Olguța Vasilescu și pe evenimente inutile. Motivul oficial a fost titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, competiție din care Craiova a fost descalificată de juriul format din experți internaționali independenți care a considerat că proiectul depus a fost foarte prost conceput.

După mai bine de doi ani de solicitări pe baza Legii nr. 544 privind liberul acces la informațiile de interes public, GdS a obținut lista parțial detaliată a cheltuielilor efectuate de Asociația Craiova Capitală Europeană a Culturii, structura fondată de primărie prin care s-a scurs milionul de euro. În tot acest timp, fosta conducere a Asociației, împreună cu primăria, au refuzat să facă publice sumele cheltuite din bugetul local pe motiv că Asociația este de drept privat.

Pe lângă faptul că au plătit nejustificat sume uriașe, Asociația și Primăria Craiova au încălcat legea în privința transparenței cheltuirii banilor publici. Spre comparație, bugetul Asociației din Craiova, (vezi aici) oraș perdant în cursa pentru Capitală Culturală, este mai mare decât bugetele cumulate ale Asociațiilor similare din Cluj-Napoca și București, orașe câștigătoare, după cum reiese din informațiile puse prompt la dispoziție de acestea la solicitarea GdS. În cele ce urmează vă prezentăm o analiză care ar face și deliciul Direcției Naționale Anticorupție.

După ce Craiova a fost descalificată din cursa pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, actuala conducere a Asociației a decis să răspundă solicitării GdS formulată în baza legii privind liberul acces la informațiile de interes public. Chiar dacă datele nu sunt complete (ele vor fi furnizate în curând – n.r.), sumele cheltuite de Asociație în cei trei ani de existență te fac să te întrebi dacă titlul de capitală europeană a culturii a fost un scop în sine sau doar mijlocul prin care primăria să împartă un milion de euro după poftă și interese.

Altfel nu se explică modul în care orașe precum Cluj-Napoca sau București au cheltuit, în unele cazuri, sume de 20 de ori mai mici decât Craiova, au avut și proiecte câștigătoare și au respectat și legislația în vigoare. Pentru a înțelege mai bine diferențele uriașe dintre Craiova și cele două orașe împotriva cărora a concurat și a pierdut lamentabil, vom analiza comparativ bugetele celor trei Asociații.

Din start, uluitor de mare este bugetul total avut la dispoziție de Asociația din Craiova raportat la omoloagele ei din Cluj-Napoca și București: Craiova – 1.140.090 euro, față de 565.000 de euro – București și 252.565 de euro – Cluj-Napoca. Din cei 1.140.090 euro, 1.041.234 de euro provin din fonduri de la bugetul local Craiova, cu mult peste banii publici alocați de Primăria Cluj-Napoca – 81.184 de euro.

Asociația Culturală din Cluj-Napoca a obținut diferența de bani din sponsorizări și cotizații ale entităților private. Potrivit Asociației din Craiova, „suma alocată de la bugetul local al Craiovei pentru activitatea şi evenimentele organizate de ACCEC 2021 şi în numele acesteia de la înfiinţare şi până în prezent – adică anii 2013, 2014 şi 2015 – este de 4.685.555 de lei. La aceasta se adaugă 390.750 de lei din sponsorizări şi 54.101 lei din donaţii. Totodată, veniturile ACCEC 2021 au mai provenit din: cotizațiile membrilor fondatori, taxe participare la Festivalul Elena Teodorini, dobânzi etc“.

ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, cel care a administrat bugetul, arată în răspunsul trimis GdS următoarele: „Procesul de candidatură a început în anul 2014, prin inițierea elaborării Strategiei Culturale pentru București. În anul respectiv au fost cheltuiți pentru acest proiect 65.000 de euro. În 2015, bugetul alocat candidaturii orașului la titlul de Capitală Europeană a Culturii a fost de 500.000 de euro, bani alocați atât pentru realizarea Strategiei Culturale, cât și pentru procesul efectiv de candidatură“.

Asociația din Cluj-Napoca a pus la dispoziția GdS bugetul de venituri și cheltuieli pe perioada 2012-2015 din care rezultă că suma alocată din fonduri publice este de doar 81.184 de euro. Potrivit președintelui Asociației, Florin Moroșanu, acest lucru a fost posibil, deoarece strategia orașului Cluj-Napoca a fost aceea de a coopta foarte mulți voluntari, ceea ce s-a tradus prin reducerea substanțială a cheltuielilor.

La un calcul simplu rezultă că orașele București și Cluj-Napoca au avut împreună un buget total cu mult mai mic decât a avut Craiova. Și au mers și mai departe în competiție. Cum au reușit acest lucru? Simplu. S-au bazat foarte mult pe voluntari și nu au fost mână spartă, cheltuind banii pe bază de licitații, nu după bunul plac, ca la Craiova.

Craiova a plătit degeaba 357.000 de euro pe consultanță

Cea mai mare discrepanță, după cea privind bugetul total, are legătură cu sumele plătite pentru consultanții străini. În timp ce Craiova a plătit nu mai puțin de 357.890 de euro, București a plătit 107.000 euro, iar Cluj- Napoca – 20.000 de euro. Potrivit răspunsului trimis GdS de Asociația Craiova Capitală Culturală „cheltuielile ACCEC 2021 pentru Capitolul Consultanţi externi, pe toată perioada 05.2013 – 31.12.2015 sunt, în total, de 1.610.509,59 lei. Acestea includ: studii de fezabilitate, servicii de consultanţă, realizare parteneriate necesare proiectelor propuse în dosarul de candidatură, propuneri strategie culturală, impozite, transport, cazare şi participare ca reprezentanţi ai ACCEC 2021 la diferite evenimente etc.

Din suma mai sus menţionată, 175.148,00 lei reprezintă impozite. Consultanţii externi au fost: JAN DE MAERE, ANDRE PIERRE DIEDRICH, ESRA NILGUN MIRZE, UNIVERSAL ART BROKER“. Iată ce a răspuns și ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, cel care a administrat bugetul: „În cadrul proiectului București Capitală Europeană a Culturii au fost contractați doi consultanți străini, cu expertiză la cel mai înalt nivel în procesul de Capitală Europeană a Culturii, care au lucrat în echipele câștigătoare ale mai multor orașe, precum Copenhaga, Aarhus, Glasgow, Bruxelles. Onorariile lor cumulate, pentru întreg anul 2015, s-au ridicat la 107.000 euro“.

Craiova a avut nevoie să-i plătească timp de trei ani, București a avut nevoie doar de un an. Orașul Cluj-Napoca și-a angajat o firmă de consultanță pe bază de selecție de oferte. „Noi am plătit 10.000 de euro pe an, timp de doi ani. Firma a avut câte un specialist pe fiecare domeniu. Ea a asigurat câștigarea titlului de capitală culturală europeană pentru orașe precum Pafos, Plovdiv sau San Sebastian. A trebuit să ne încadrăm în bugetul pe care l-am avut“, a explicat Florin Moroșanu. La un calcul simplu, rezultă că Asociația din Craiova a plătit pentru consultanță de peste trei ori mai mult decât București și de aproape 20 de ori mai mult decât Cluj.

Mass-media, „unse“ cu aproape 250.000 de euro

Diferențe uriașe apar și la alte capitole. De exemplu, asociația din Craiova a cheltuit nu mai puțin de 243.705 euro pentru publicitate în mass-media, majoritatea din Craiova, fără să aibă studii de oportunitate sau de impact care să justifice alocarea banilor. Cele mai mari sume au fost direcționate către instituții media laudative de-a lungul timpului la adresa primăriei și a primarului Olguța Vasilescu, precum TV Oltenia, 3TV Oltenia sau Gtv. Din pluton se detașează TV Oltenia – 170.000 de lei, Fond Media – 120.000 de lei, Practic Media – 80.900 de lei, Raioga SRL – 70.000 de lei, Ciochiu Media – 60.580 de lei, OscarMega Media – 57.000 de lei. Interesantă este prezența pe listă a Antenei 3 – 62.000 de lei, televiziune la ale cărei emisiuni primarul Olguța Vasilescu este o prezență constantă. De asemenea, Agenția Națională de Presă a primit și ea 42.000 de lei pentru monitorizare.

Alte instituții de presă către care s-au alocat sume cuprinse între 15.000 și 55.000 de lei sunt Forum Net – 15.000 de lei, Indiscret Media – 40.000 de lei, Protect NPG – 40.000 de lei, Ed Press Com – 55.500 de lei, Media Sud Europa (Gazeta de Sud) – 34.500 de lei, SRR Craiova – 21.000 de lei. Cei mai puțini bani au fost alocați pentru reclama pe Facebook – 1.764 de lei. București și Cluj-Napoca nu au aruncat cu bani pe cumpărarea de publicitate nici în presa locală, nici în cea națională, deoarece au conștientizat că experții juriului vor analiza cât de solidă este strategia culturală și cât de bine întocmit este dosarul și nu se vor uita la televiziunile din România, mai ales la cele locale.

Cât a cheltuit pe publicitate Asociația din Cluj – Napoca? NICI UN LEU. „Noi am mers pe parteneriate și toți cei angrenați în acest proiect au dorit să ajute. Nu a fost nevoie să cumpărăm publicitate și nici nu îi vedeam rostul“, a explicat Florin Moroșanu. Asociația din București a cheltuit modica sumă de 10.000 de euro pentru rularea clipului de prezentare a orașului pe panourile stradale. „Nu a existat buget pentru publicitate în mass-media. Campaniile de comunicare realizate au fost pe bază de parteneriat. În luna decembrie 2015 a fost derulată o campanie outdoor, care a costat 10.000 de euro și a constat în producție și afișaj outdoor – 9.000 de euro, precum și rularea clipului de prezentare pe ecranele din centrul orașului – 1.000 de euro“, se arată în răspunsul asociației din București trimis GdS. Deci, Capitala a cheltuit o sumă de peste 24 de ori mai mică decât Craiova.

Bani grei aruncați pe site

Bani foarte mulți a aruncat Craiova și pe realizarea și administrarea site-ului asociației și pe realizarea filmului de prezentare a orașului. Comparativ, asociația din Craiova a plătit firmei COLIBRI CONSULTING pentru realizarea și mentenanța site-ului web aproape 75.000 de lei (16.500 de euro). Bucureștiul a plătit de două ori și jumătate mai puțin. „Realizarea site-ului web www.bucuresti2021.ro și a aplicațiilor conexe a costat 6.000 de euro (brut). În această sumă se regăsesc serviciile de design, programare și mentenanță a site-ului“, se arată în răspunsul trimis GdS de Arcub.

Cluj-Napoca nu a cheltuit nici un leu pentru realizarea și mentenanța site-ului. „Site-ul clujnapoca2021.ro a fost realizat cu costuri zero. El a fost conceput și implementat în 2013 folosind sponsorizări în servicii din partea partenerilor noștri din zona IT&C“, a precizat Florin Moroșanu, președintele Asociației din Cluj-Napoca. Diferențele continuă și în privința costurilor cu filmul de prezentare a orașului. Craiova a plătit nu mai puțin de 54.661 de euro. „Pentru realizarea filmelor de prezentare (concept, scenariu, filmări, editare, grafică video etc.) despre Craiova, Oltenia şi candidatura oraşului, s-au alocat, în perioada iunie 2013 – decembrie 2015: 221.586 lei (SFINXFILM) şi 22.219,66 (Şcoala Superioară de Aviaţie)“, se arată în răspunsul asociației din Craiova.

Bucureștiul a plătit pentru aceleași servicii doar…760 de euro. „Au fost produse trei spoturi de prezentare, a câte 10, 30 și 180 de secunde. În total, acestea au costat 760 de euro. Menționăm că filmele de prezentare au folosit imagini din arhiva ARCUB“, a explicat Arcub. La această sumă se adaugă un cost de 1.000 de euro. „Clipul nu a fost difuzat în mass-media contra cost sau în regim de publicitate. A fost pus la dispoziția televiziunilor care l-au folosit pentru ilustrarea știrilor despre candidatura orașului București. A rulat pe ecranele din Centrul Vechi al orașului gratuit, în baza unor parteneriate media. În luna decembrie, în cadrul unei campanii de promovare, a rulat timp de șapte zile pe ecranele de pe o arteră principală a orașului.

Bugetul acestei campanii a fost de 1.000 de euro“, a mai spus ARCUB. Practic, Craiova a plătit de 71 de ori mai mult decât Capitala pentru realizarea filmului. Cluj-Napoca nu a cheltuit nici un leu la acest capitol din simplul motiv că nu a realizat nici un film de prezentare, considerând că nu-i folosește la nimic în cursa pentru titlul de capitală europeană a culturii. „Asociația Cluj-Napoca 2021 nu a realizat nici un film de prezentare dedicat promovării candidaturii. În schimb pe parcursul anilor 2013-2015, membri sau parteneri ai asociației au realizat din proprie inițiativă diferite spoturi care promovează componente ale proiectului nostru. De exemplu, TIFF a realizat în 2014 un clip prin care se promova sloganul proiectului nostru ”Servus”. De asemenea, studenții de la diferite facultăți clujene (specializări foto și video) au realizat în cadrul practicii, sub coordonarea profesorilor, filmulețe dedicate mesajelor/temelor principale ale proiectului nostru“, a explicat Florin Moroșanu.

Rămâneți aproape…

Craiova s-a dovedit mână spartă și în privința cheltuielilor la alte capitole. Aproape 400.000 de lei a plătit pentru organizare de spectacole și evenimente, 80.000 de lei pentru diverse (spectacole, graffitti), 133.000 de lei pentru statui (una dintre ele este bustul Regelui Mihai – 71.000 de lei), cazare, masă şi deplasări – aproape 400.000 de lei, bannere, produse promoţionale, broşuri, afişe, flyere etc – 26.500 de lei, traduceri – 21.000 de lei, protocol – 9.458 de lei, parteneriate pentru susţinerea a diverse activităţi culturale – 138.000 de lei și cheltuieli diverse (inclusiv contabilitate) – 61.000 de lei.

Dincolo de gestul lăudabil al actualului președinte al asociației, Lucian Dindirică, de a publica datele financiare, mai rămân de lămurit două aspecte importante. Primul – câți bani din cei 357.000 de euro a primit fiecare consultant străin în parte și pentru ce anume, concret, s-au plătit aceste onorarii din banii craiovenilor. Al doilea – pe ce s-au cheltuit aproape 900.000 de lei (200.000 de euro) la capitolul Resurse Umane. Aici intră salariați și peste 200 de actori, cascadori, artişti plastici, colaboratori spectacole, inclusiv impozite și contribuții pentru toate spectacolele, evenimentele, acţiunile culturale etc.

GdS a solicitat precizări de la Asociația Craiova Capitală Europeană a Culturii în acest sens și va publica informațiile în momentul în care vor fi furnizate. La fel vom proceda și cu datele solicitate de la asociațiile celorlalte două orașe rămase în cursă, Timișoara și Baia Mare. După cum se observă, Craiova a cheltuit mai mult decât Cluj-Napoca și București la un loc și tot a pierdut cursa. Nu ar fi surprinzător dacă vom descoperi, după ce Baia Mare și Timișoara vor comunica și ele datele lor, că primăria și asociația din Craiova au cheltuit mai mult decât toți câștigătorii la un loc.

În numărul viitor, GdS vă va arăta de ce fosta conducere a asociației și oficialii Primăriei Craiova, în frunte cu primarul Olguța Vasilescu, ar putea avea mari probleme legale din cauza modului netransparent în care s-a evaporat milionul de euro. GdS a încercat să obțină puncte de vedere de la foștii președinți și de la primarul Olguța Vasilescu, dar aceștia nu au răspuns solicitării.

Citeşte şi: Craiova, între incompetenţă şi hoţie


Comenteaza acum

Alte stiri

Sumarul ediției de vineri, 12 februarie 2016

Actualitate

» UE ar putea oferi Tunisiei un ajutor de 500 de milioane de euro
» Dacia recheamă în service 2.500 de maşini
» Avocatul Poporului s-a sesizat în cazul copiilor internaţi în spitale cu sindrom hemolitic-uremic
» Ambasada SUA din Bucureşti va fi închisă luni
» Criza refugiaților: UE acordă trei luni Greciei pentru a-și consolida gestionarea frontierelor
» DNA: Liberarea condiționată poate fi dispusă dacă persoana condamnată a achitat prejudicul
» Barry Manilow fost spitalizat de urgență
» Poliţia a deschis o anchetă în cazul celor 11 copii internaţi la Spitalul “Marie Curie”
» Jocurile Olimpice de Tineret 2016 debutează la Lillehammer, cu participarea a 22 de sportivi români
» ANM: Atenţionare de ploi în toată ţara
» CFR Marfă, îngropată în datorii
» Poșta Română scumpește mai multe servicii
» Infracţiuni pe drumurile publice
» Opt persoane au murit de gripă în prima săptămână din februarie
» Olt- Incendiu urmat de explozie
» Toţi bebeluşii din Argeş, chemaţi la control
» Gorj: Trei persoane reţinute în dosarul traficului de droguri
» Şofer urmărit de poliţişti după ce a refuzat să oprească la semnalul lor
» Fond de investiţii pentru românii care lucrează în străinătate
» La Tradem sunt premiate cele mai frumoase scrisori de dragoste
» Alertă de frig extrem la New York
» Cum se „ciordesc“ 6 milioane de euro din banii europeni

Publireportaj

» Iubiți-vă sănătos!

Local

» Complexul balnear Bala, izvor de sănătate

Dolj

» Craiova:  Șoferul care nu a oprit la semnalul poliției a fost identificat
» Se întrerupe funcționarea Stației de tratare a apei Işalniţa
» Rânca, luată cu asalt de turişti
» 1200 de elevi doljeni au abandonat școala
» Cardul de sănătate, cu stângul în noul an
» Craiova: Se opreşte apa în cartierul Siloz
» Doi tineri din Dolj, încarceraţi pentru acuzaţia de braconaj
» Craiova: “Cititorul lunii” a consultat 78 de cărţi la Biblioteca Judeţeană
» Dolj: Primarul din Ţuglui, încarcerat pentru abuz în serviciu
» Craiova: Secretara şcolii “Gheorghe Bibescu”, arestată preventiv pentru trafic de influenţă şi înşelăciune
» Dolj: Acțiuni de verificare în zona piețelor agroalimentare
» Craiova Capitală Culturală, afacere dubioasă de un milion de euro
» Mii de turiști străini au vizitat Craiova anul trecut
» Ce este și cum se previne infecția cu bacteria E.coli
» Craiova, între incompetenţă şi hoţie

Gorj

» Gorj: Un patron de club din Rovinari a fost bătut de un tânăr care trebuia să fie la închisoare
» Acţiuni de igienizare pe mai multe râuri din Gorj
» Plata facturii la apă se poate face şi on-line
» Asociaţie rebranşată ilegal la reţeaua de apă

Mehedinţi

» Polițistul local, bătut de un tânăr, a decedat

Sport

» Fotbal – Pandurii, victorie frumoasă la Târgu Mureş
» Naicu: Suntem pregătiți fizic, tactic și mental
» Echipa de baschet din Craiova prinde viteză
» Halep a analizat confruntarea cu Germania
» Pandurii Târgu Jiu deschide „balul“

Magazin

» 200 de lei africani au fost descoperiți într-un parc naţional din Etiopia

Top