Văzută de mult timp ca una din viitoarele staţiuni montane de top din Oltenia şi din România, Rânca încă nu străluceşte la capitolul infrastructură şi organizare. Vina este împărţită între principalii actori din Rânca, dar mai puţin asumată.
Unul dintre proprietarii de pensiuni din stațiunea montană, care încearcă de peste zece ani să le ofere servicii de calitate turiştilor, a precizat: „Suntem mai multe pensiuni pe această stradă. Cele de pe stânga ţin de Primăria Baia de Fier, cele de pe dreapta de Novaci. A mai apărut şi o obşte care încurcă şi mai mult lucrurile“. Ar putea fi un început pentru a înţelege măcar în parte ce se întâmplă la Rânca dacă în discuţie nu ar mai intra şi alţi factori cu putere mai mare sau mai mică de decizie, precum un nou operator de salubritate, Polaris, Consiliul Judeţean Gorj sau Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România. Lista poate continua şi cu alte instituţii care au legătură directă sau indirectă cu ceea ce se petrece la Rânca.
Problema infrastructurii
Infrastructura rămâne în continuare o problemă de rezolvat la Rânca, având în vedere că iniţial au apărut cabanele şi pensiunile şi apoi a fost proiectat şi realizat un sistem de canalizare şi apă. Acest sistem s-a născut cu greu şi a fost finalizat relativ recent şi recepţionat doar în parte. Valoarea totală a proiectului care a însemnat apă şi canalizare pentru Rânca, precum şi o instalaţie de telescaun este de zece milioane de euro. Sistemul de canalizare şi apă funcţionează cu sincope, iar firma care a administrat telescaunul a intrat în insolvenţă. Problemele cele mai mari sunt însă în ceea ce priveşte străzile din stațiune. Acestea ar trebui să fie măcar pietruite, majoritatea fiind încă din pământ. Mai mulţi proprietari de pensiuni de pe o stradă de la intrarea în Rânca au pus în urmă cu ceva timp mână de la mână şi au pietruit calea de acces, doar din dorinţa de a le face drumul mai uşor turiştilor. Nici iarna nu se ştie clar cine vine să deszăpezească drumurile din stațiune. Cabanierii au pus mână de la mână şi şi-au deszăpezit singuri străzile, deşi primăriile ar fi trebuit să se îngrijească de acest lucru.
Gunoiul ba e ridicat, ba e lăsat să se descompună în aer liber
O problemă gravă este şi cea a serviciilor de salubritate asigurate în Rânca pentru pensiunile şi cabanele finalizate sau în construcţie. Până acum ceva vreme, gunoiul era ridicat de Serviciul Public de la Primăria Novaci sau de cel existent la Primăria din Baia de Fier. Nu au fost deficienţe din acest punct de vedere, până când Primăria din Baia de Fier a decis să concesioneze serviciul de salubritate către un operator privat, respectiv SC Polaris, aceeaşi firmă care colectează gunoiul şi la Târgu Jiu sau la Bumbeşti-Jiu. Puţini administratori de pensiuni au ales să încheie contracte cu noul operator, motivând că preţurile sunt prea mari, respectiv 50 – 60 de lei pe fiecare metru cub de gunoi. Alţii susţin că nu i-a întrebat nimeni nimic şi vor să încheie contracte, dar nu au cu cine. Gunoiul a rămas necolectat zile şi uneori săptămâni în şir, în zonele administrate de Primăria din Baia de Fier. Alţii au început să încheie contracte, în urma acţiunilor în zonă derulate de Garda de Mediu. Există însă proprietari de pensiuni care preferă să arunce gunoiul în pubelele Primăriei Novaci sau să le ofere o sumă de bani şoferilor primăriei amintite pentru a le ridica sacii de gunoi. Din păcate, sunt cabanieri care aleg să arunce gunoiul menajer direct în pădure. Acest lucru a atras nemulţumirea şi chiar furia celor care iubesc Rânca. De altfel, în zonă au şi fost lipite afişe în care sunt criticaţi cei care nu au grijă de ce le oferă natura şi confundă pădurea cu pubela. Oricare ar fi explicaţiile pentru neridicarea gunoiului descompus de sub nasul turiştilor, cei responsabili au tratat mai mult decât în bătaie de joc această problemă şi au călcat în picioare imaginea zonei Rânca.
Nu mai există Rânca fără Transalpina
Anul trecut, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a decis să închidă Transalpina. Motivul a fost legat de faptul că drumul era în lucru, iar viaţa conducătorilor auto ar fi fost pusă în pericol. Sigur că cel mai înalt drum din România a fost în lucru şi în 2011, 2012 şi 2013 şi s-a circulat fără probleme, nefiind înregistrat oficial vreun accident rutier. Pornind de la alte accidente înregistrate pe şoselele din ţară şi a despăgubirilor mari plătite, CNADNR a suflat şi în iaurt cu Transalpina şi a făcut chiar exces de zel, în opinia cabanierilor din Rânca. Un exemplu în acest sens este Transfăgărăşanul care nu are elemente de siguranţă pe tot traseul, dar sunt montate indicatoare de avertizare şi se circulă fără probleme, de ani de zile. Proprietarii de pensiuni sunt de părere că închiderea Transalpinei anul trecut a afectat profund activitatea turistică. Chiar şi acum se aşteaptă un mesaj clar de la CNADNR privind deschiderea oficială a drumului. Transalpina figurează în continuare ca drum în lucru. Şoseaua a fost preluată de Compania de Autostrăzi în martie, de la constructorul Romstrade. Transalpina este văzută drept cheia dezvoltării turistice a zonei Rânca.
Telescaunul, de la insolvenţă către faliment
SC Vârful Păpuşa, firma Consiliilor Locale Baia de Fier, Novaci şi a Consiliului Judeţean Gorj, cea care administrează telescaunul de sub Vârful Păpuşa, a intrat în insolvenţă. De la înfiinţare, din 2011, a funcţionat numai în pierdere. Telescaunul a transportat mai mult turişti care s-au bucurat de panoramă, decât împătimiţi ai schiului care au folosit pârtia paralelă cu telescaunul. Din cauză că este expusă tot timpul soarelui, zăpada de pe pârtie nu rezistă. Proiectantul nu a dotat pârtia cu tunuri de zăpadă, iar pentru a avea apă ar trebui realizată o investiţie într-o nouă sursă de alimentare pentru a nu afecta alimentarea construcţiilor din zonă. În Rânca se resimte, de asemenea, lipsa unor investiții care să-i determine pe turişti să rămână mai mult timp la cota 1.650, în special în sezonul de vară. Este vorba de un centru multifuncţional dotat cu echipamente şi săli cu diferite destinaţii pentru petrecerea timpului liber.
Cabanierii arată cu degetul spre autorităţi
Constantin Pănescu, preşedintele Asociaţiei Concesionarilor din Rânca, a declarat că autorităţile ar putea face mai mult pentru dezvoltarea zonei. „Rânca este un copil care riscă să rămână nemoşit, cum se spune. E nevoie de multe… Sunt străzi neasfaltate, mai este nevoie de parcări pentru perioada de iarnă, locuri de joacă pentru copii, locuri de popas cu băncuţe pentru bătrâni, locuri de agrement pe timp de vară. Vara lasă totul de dorit. Noroc că avem Transalpina. Zona este frumoasă, dar e prost administrată. De exemplu, până anul trecut aparţineam cu gunoiul de Novaci, acum aparţinem de Baia de Fier. E practic aceeaşi stradă, dar două administraţii diferite. De doi ani, de când am înfiinţat asociaţia, încercăm să convingem administraţiile să vină să facă drumurile. În Novaci şi în Baia de Fier au mai făcut, e adevărat, dar în Rânca nu au mai ajuns. Din câte ştiu eu, în Rânca sunt 1.612 concesiuni, dar doar 56 suntem acreditaţi de Ministerul Turismului. Noi plătim gunoi, plătim apă, plătim taxe, iar cei neacreditaţi ne fură turiştii. Nu se mai poate aşa. Unii s-au săturat şi au scos pensiunile la vânzare. Oamenii s-au săturat: apa vine, nu vine, cum s-a întâmplat în anii trecuţi, gunoiul e ridicat, nu e ridicat. Ar fi bine să fie o înţelegere pentru toată lumea, să nu mai fie la Novaci sau la Baia de Fier sau la nimeni răspunderea şi decizia. Turiştii vin şi pleacă, dar mai vor şi altceva. Faţă de anul trecut, am avut o creştere de 10% – 15%. Înainte de a se închide Transalpina aveam 5.000 – 6.000 de turişti în Rânca pe noapte. Nu mai conta că sunt la acreditaţi sau la neacreditaţi, dar erau. În 2014, când au închis Transalpina, s-a terminat cu tot. Acum s-a spus că de la 1 august se va deschide oficial şi nu se întâmplă nimic. Pe Transfăgărăşan se poate, cu panouri de avertizare doar, fără parapeţi – aici nu se poate! Poate că e un abuz cu bună ştiinţă, dacă nu se deschide oficial. Nu am avut nici un accident de când se circulă pe Transalpina“, a declarat Constantin Pănescu.
Şi-au pietruit singuri strada
Adelin Maria, administratorul unei pensiuni din Rânca, s-a declarat nemulţumit de modul în care este tratată problema salubrităţii. Taxele de colectarea a gunoiului i se par mari. Nici modul în care arată drumurile nu îl mulţumeşte pe cel care şi-a investit toţi banii în turism: „Nu toţi au înţeles ce se întâmplă cu problema aceasta a salubrităţii. Cred că trebuia să se implice mai mult autoritatea locală şi Garda de Mediu. Ne mai trezim uneori că vin unii de la alte pensiuni şi pun gunoiul la noi în pubele. E mai ieftin aşa. Noi am propus autorităţilor locale să existe pubele publice de gunoi în Rânca şi să fie ridicat de acolo, iar toată lumea să achite taxă de gunoi. Nu s-a dorit. Ce să mai spun? Că am pus pietriş pe drumul de pământ până la pensiunea mea, pe banii mei, ca să vină turişti? Eu şi cu un vecin. Am înţeles că s-ar face, dar nu se vede nimic. Sunt staţiuni unde întreţinerea drumurilor este o chestiune elementară şi de bun-simţ care cade în sarcina autorităţilor locale. De Transalpina ce să mai zic. Figurează ca drum închis pe site-ul CNADNR, şoferii pot fi sancţionaţi, dar nu a fost nimeni sancţionat până acum, atunci de ce nu îl declară oficial deschis? Pe acest drum s-a circulat de 2000 de ani. Ciobanul nu ştie de legislaţie, de site-ul CNADNR. El circulă pe el, pe jos, cu maşina, că e sau nu asfaltat“. Iulian Răduţ, administratorul unei alte pensiuni din zonă, s-a declarat şi el nemulţumit de faptul că, deşi a semnat un contract cu firma Polaris pentru ridicarea gunoiului, deşeurile nu au mai fost ridicate. „Nu am clienţi! Cine să urce pe drumurile astea către pensiuni? Gunoiul nu îl ridică. Am şi contract pe 3 metri cubi, 150 de lei pe lună. Nu am văzut nici o pubelă adusă. Am făcut eu o împrejumuire să nu mai ajungă gunoiul în drum şi a venit Garda de Mediu peste mine. Rămâi fără cuvinte“, a spus Iulian Răduţ.
Ce spun autorităţile…
Reprezentanţii Polaris, care ar trebui să asigure serviciile de salubritate din Rânca, susţin că toate costurile cu salubritatea în Rânca nu sunt acoperite de taxele încasate deoarece au foarte puţine contracte semnate cu beneficiarii. Primarul comunei Baia de Fier, Dumitru Turbăceanu, nu rupe pisica în două, în problema gunoiului, ci o aruncă peste gardul Polaris. Autorităţile par să îşi aducă aminte de Rânca doar când este campanie electorală şi nici atunci prea mult, întrucât nu există alegători în zona turistică: „Unii fac contract, alţii nu fac. Să se mai ducă Garda de Mediu şi la Polaris să îi mai întrebe de ce nu fac contracte. Unii oameni s-au plâns că sunt taxele prea mari. Ei nu au activitate de cazare tot timpul anului. Nu ştiu ce socoteli şi-au făcut cei de la Polaris. Este o firmă privată şi se poate negocia la tarif şi la cantitate. Nu am văzut nici containere puse acolo, nici platforme împrejmuite. Pe de altă parte, nici ridicarea gunoiului nu e gratis. Din luna ianuarie se ocupă Polaris de salubritatea din Rânca. Noi oricum am scos serviciul de salubritate din nou la licitaţie şi avem termen de deschidere a ofertelor pe 15 august, să vedem cine o să se prezinte. Vrem să concesionăm serviciul de salubritate pe trei ani, să vedem către cine. Nu e vina neapărat a primăriei în problema gunoiului. Noi am mai trimis o maşină să îl mai ridice. Polaris trebuie să ridice gunoiul. Cu drumurile ce să spun, aşteptăm rectificarea“, a declarat Dumitru Turbăceanu, care a precizat că serviciul public al primăriei nu mai este autorizat să ridice gunoiul.
Primarul Leuştean promite asfalt
La rândul său, primarul oraşului Novaci, Dumitru Leuştean, a declarat că a strâns 500 de saci cu gunoi în Rânca, folosind elevi din localitate. De asemenea, Primăria Novaci ridică gunoiul menajer, în Rânca, în zilele de vineri şi luni: „Noi avem serviciul public pentru ridicarea gunoiului. Am mai ridicat de pe unde am găsit. Am făcut şi o campanie cu elevi să mai luăm gunoi de acolo. Am strâns numai într-o zi 500 de saci. Vă daţi seama cât gunoi se adună!? Mai facem acţiuni de igienizare. Nu poţi să laşi turiştii să se plimbe printre gunoaie. Facem un apel la toţi cei care urcă la Rânca şi la turişti, şi la administratorii de pensiuni să nu mai arunce gunoiul aiurea. Şi copiii au rămas uimiţi de cât gunoi au putut să strângă. În ceea ce priveşte infrastructura, am cadastrat toate străzile interioare şi am făcut un proiect cu finanţare europeană, în valoare de două milioane de euro. Aşteptăm deschiderea programului. Sistemul de canalizare şi apă va fi predat către Aparegio până la urmă. Se fac demersuri în acest sens. Discutăm cu Baia de Fier şi consiliul judeţean. De asemenea, telescaunul va fi concesionat către o firmă privată“, a spus Dumitru Leuşean. Între timp, la Rânca a mai apărut o problemă, chiar drumul principal de acces în zona montană, la intrare, este distrus pe mai multe porţiuni. Bordura a fost dislocată de torenţii de apă, iar într-un anumit punct, la marginea şoselei, pământul a luat-o la vale, iar ţevile de alimentare cu apă au rămas în aer.
Transalpina e şi închisă, e şi deschisă
Soluţiile se lasă aşteptate în ceea ce priveşte soarta zonei montane Rânca şi a Transalpinei. Şeful Secţiei Târgu Jiu a Drumurilor Naţionale, Ion Tudor, adânceşte misterul în ceea ce priveşte situaţia Transalpinei. Cabanierii susţin că de modul în care va fi administrată şoseaua va depinde şi viitorul zonei Rânca. „E şi închisă, e şi deschisă. Adică este un drum în lucru şi, nefiind lucrările finalizate, nu are cum să fie deschisă. Nu putem nici să o închidem, pentru că ar apărea nemulţumiri foarte mari din partea turiştilor. Este această variantă cu drum în lucru şi asta este situaţia. Eu nu spun nici că se poate, nici că nu se poate deschide Transalpina. E un drum în lucru pe care se circulă“, a declarat Ion Tudor. Iniţial, în spaţiul public a apărut informaţia că de la 1 august se va deschide oficial traficul pe Transalpina. Şoferii circulă în continuare pe cel mai înalt drum din România. Unii nici nu observă că la intrarea pe şosea dinspre Rânca a rămas un panou pe care scrie „Drum Închis“. „A fost pus acolo şi l-am lăsat şi noi tot acolo. Am pus lângă el celelalte panouri!“, a mai spus şeful Secţiei Târgu Jiu a Drumurilor Naţionale.
