http://www.youtube.com/watch?v=CPkBSnB-pGw
Piaţa „Mihai Viteazul” din Craiova a fost astăzi, în Duminica Rusaliilor, locul de întâlnire pentru cetele de căluşari olteni, cărora li s-au alăturat şi cei din Sibiu şi Braşov.
S-a jucat căluşul pentru ca apoi, după o horă în care s-au prins cu mic cu mare căluşari din Coţofenii din Dos (satul Potmelţu), Dăbuleni, Giurgiţa, Goeşti, Pieleşti, Sopot (sat Pietroaia), Şimnicu de Sus (sat Leşile), Caracal (judeţul Olt), Codlea (judeţul Braşov) şi Răşinari (judeţul Sibiu), „Alaiul căluşului oltenesc” să pornească pe străzile Băniei pentru a-i vrăji pe oamenii locului cu povestea acestei tradiţii.
Îmbrăcaţi în port popular, cu clopoţei prinşi la picioare şi cu pelin şi usturoi la brâu, căluşarii au pornit să joace pentru alungarea spiritelor rele. „La noi, la Braşov, căluşul se dansează iarna, la Crăciun. Se joacă fecioreşte, cu mâna pe cizmă. E un joc bărbătesc ca şi la olteni”, ne spune povestea un membru al Ansamblului Folcloric Măgura din Codlea, judeţul Braşov.
Pentru cei din Ansamblul Căluşarilor din Răşinari, a dansa căluşul e un mod de a-ţi prezenta cu mândrie portul şi abilităţile de dansator.
Pelinul şi usturoiul jucat îndepărtează relele
Căluşul oltenesc are însă alte scopuri, de alungare a spiritelor rele.”Căluşul bătrânesc de Dăbuleni se joacă la casele oamenilor. Se spune că înlătură toate spiritele rele şi toată lumea doreşte să mănânce o căpăţână de usturoi sau să miroasă un pelin jucat. Când ajungem la casa gospodarului dezgropăm usturoiul din ciocul steagului şi omul pune o farfurie în care aşezăm usturoiul, pelinul şi puţină sare. În timpul jocului unul dintre căluşari sare cu picioarele şi sparge această farfurie să alunge spiritele rele din gospodărie”, ne spun povestea lor căluşarii din Dăbuleni.
Din vremuri străvechi este şi obiceiul căluşului de la Giurgiţa.”Se joacă din vremea dacilor. Când se băteau cu romanii şi câştigau bătălia, de bucurie jucau. Ciomagul pe care îl avem noi astăzi este simbolul armelor folosite de ei”, spun căluşarii. Ceata căluşarilor de la Giurgiţa a reuşit de multe ori să scape oameni luaţi din căluş, după cum se mândresc căluşarii noştri. „Cine lucrează în Zilele de Rusalii este luat din căluş, este bătut la tălpi, să-şi bage minţile în cap. Am avut acum câţiva ani un caz la Cerăt, ne-a chemat pe toţi. Am jucat vreo trei-patru ore. Necuratul îi dă o putere celui luat din căluş. Omul ne-a răzbit, cât eram noi de mari. Era cât pe ce să fugă în baltă să se înece omul luat din căluş. Dacă nu-l prinzi când fuge el, cade acolo şi moare. Iepurele ăsta (o blană de iepure înfăşurată pe un băţ care semnifică iepurele – n.r.), pelinul şi usturoiul iau toate rele. Oamenii de ne întâlnesc trebuie să ia pelin şi usturoi jucat. Pentru copiii deochiaţi e bun pelinul jucat. Se pune sub perne şi are puteri vindecătoare. Usturoiul jucat aşezat în colţurile casei apără gospodăria de rele”, povestesc căluşarii din Giurgiţa, zece la număr.
Cel mai bătrân, de 72 de ani, îşi conduce ceata în alai pentru ca apoi, când va îndepărta toate relele din oraş, să purceadă şi în comunele judeţului, căci căluşarul nu doarme în aceste zile, el joacă spre îndepărtarea celor dăunătoare omului şi vitelor.
Alaiul Căluşului oltenesc, care a poposit în Cetatea Banilor pentru a XVI-a ediţie, a fost organizat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj.
Editor: Oana Olaru
