Vineri seară, la New York, în organizarea Institutului Cultural Român de la New York (director Doina Uricariu), va avea loc o manifestare culturală deosebită: „Caragiale & arta spectacolului (Q&A)“, un eveniment dedicat operei marelui dramaturg, prozator, publicist, ce a marcat literatura clasică, modernă şi contemporană, deschizând practic atâtea drumuri stilistice până la teatrul expresionist şi teatrul absurdului (Eugen Ionescu) şi calamburul minimalist al tinerilor scriitori din vremurile noastre. Totodată, reprezintă o avanpremieră dedicată sărbătoririi limbii române prin evocarea unui maestru desăvârşit ce şi-a publicat întreaga operă în limba română. Sunt invitaţi regizorul Mircea Cornişteanu (foto), director general al Teatrului Naţional „Marin Sorescu“ din Craiova, şi Cătălin Ionescu-Arbore, scenograf, creator de costume, lighting designer, director general al Operei Naţionale Bucureşti până la începutul anului 2013.
Conform comunicatului ICR New York, în sala Auditorium a ICR NY va fi deschisă o amplă expoziţie intitulată „Caragiale şi arta spectacolului“, cuprinzând fotografii din cele 25 de spectacole puse în scenă de regizorul Mircea Cornişteanu, care a montat toate piesele lui Caragiale şi a creat, în premieră, în istoria teatrului românesc, primul spectacol (la Naţionalul din Craiova) folosind ca text corespondenţa lui Caragiale – „Al matale, Caragiale“ – şi primul spectacol având ca suport proza şi publicistica marelui scriitor, „Boborul“. Mircea Cornişteanu va susţine o conferinţă ilustrată de această expoziţie şi de documente de arhivă, privitoare la evoluţia concepţiei regizorale şi a artei interpretative în abordarea dramaturgiei lui Caragiale. Va fi vorba şi de o abordare interactivă a temei, în funcţie de sesiunea Q&A. Va fi prezentat întreg dosarul unei montări puse în scenă de Mircea Cornişteanu, interzisă înainte de 1989.
Anul trecut, cu prilejul Zilelor Caragiale, Naţionalul din Craiova a prezentat, pentru a doua oară în istoria sa, o Integrală Caragiale, toate cele cinci piese ale marelui dramaturg. Integrala a mai fost făcută în anii ’80 de TNC, cu toate cele patru comedii regizate de Mircea Cornişteanu şi cu „Năpasta“, pe care a montat-o atunci regizorul Mihai Manolescu.
Primul spectacol pe care regizorul Mircea Cornişteanu l-a montat pe scena Teatrului Naţional din Craiova a fost „O scrisoare pierdută“, director al teatrului fiind pe atunci marele Amza Pellea. Într-un interviu acordat GdS, Cornişteanu a spus că acea montare (stagiunea 1973-1974) a fost şansa carierei sale de regizor şi i-a confirmat că apetitul său pentru Caragiale are şanse să devină vizibil prin spectacole. Cum s-au petrecut lucrurile? Cornişteanu a explicat: „Amza, oltean stabilit în Bucureşti, a fost numit director al TNC odată cu inaugurarea noului sediu, în 1973… Oltenii au dorit să aibă director un oltean reprezentativ, lucru de înţeles. Amza n-a stat însă în funcţia de director decât un an şi câteva luni, martie 1973 – septembrie 1974. Eu, bucureştean prin naştere, am fost repartizat ca regizor stagiar la Craiova, în vara lui 1973. Amândoi făceam naveta Bucureşti – Craiova, Craiova – Bucureşti, şi uneori mergeam împreună cu trenul. Adesea discutam despre teatru şi Amza a simţit că din discuţiile noastre, care întâmplător au ajuns şi la «O scrisoare pierdută», se desprinde un fir de idee care i s-a părut interesant… Şi, la un moment dat, după mai multe discuţii, mi-a zis cam aşa: «Ia fă-o, măi puştiule!». Ei bine, am făcut spectacolul, premiera fiind în aprilie 1974, şi spectacolul a avut succes. Acesta a fost primul meu spectacol pe scena TNC. Cred că Amza a fost puţin nebun atunci când m-a pus să-l fac… De ce? Păi, mi-a încredinţat mie, proaspăt absolvent, să montez o capodoperă, eu nefăcând până atunci nici un spectacol important. Şi mi-a dat să fac acest piesoi, ca să zic aşa. Amza mi-a pus la dispoziţie toată logistica teatrului şi pe cei mai buni actori ai momentului: Ion Pavlescu (Caţavencu), Vasile Cosma (Cetăţeanul turmentat). Cum spuneam, spectacolul a ieşit bine şi astfel am intrat cu dreptul în Teatrul Naţional din Craiova (…) Succesul acelui Caragiale din 1974 m-a determinat să tot montez piese ale marelui dramaturg şi să mă îndrăgostesc din ce în ce mai tare de el“.
După premiera din 1974, Cornişteanu a mai făcut cinci variante ale „Scrisorii…“, ultima fiind în toamna anului trecut.
Cine este Mircea Cornişteanu
Conform site-ului TNC, actualul director general a Naţionalului din Craiova, născut pe 13 aprilie 1944, în Bucureşti, este absolvent al Facultăţii de limba şi literatura română a Universităţii Bucureşti, promoţia 1967, şi al Facultăţii de Regie teatru a IATC, promoţia 1973, clasa Radu Penciulescu. Între 1967 – 1969, a fost profesor de limba română la o şcoală generală din judeţul Ialomiţa. Din 1973 până în 1990 – regizor la Teatrul Naţional Craiova.
Între 1990 – 1999, regizor al Teatrului „C.I. Nottara“. Din 1997 – 2000, regizor şi director al Teatrului „Sică Alexandrescu“ din Braşov. Între 1995 – 1999, profesor de regie la Academia de Teatru şi Film Bucureşti. Din decembrie 2000 până în prezent – director general al Teatrului Naţional Craiova.
A realizat peste 140 de spectacole pe scenele a mai mult de 25 de teatre profesioniste din ţară şi străinătate (Polonia, Armenia, Cipru, fosta URSS), spectacole de teatru, teatru de păpuşi, musicaluri, operetă şi teatru de televiziune.
Pentru spectacolele realizate a obţinut peste 20 de premii pentru regie sau cel mai bun spectacol la diferite competiţii şi festivaluri, printre care Premiul ATM pentru regie pe anul 1982 pentru „O scrisoare pierdută“, la Teatrul Naţional Craiova, şi premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol al anului 1989 pentru „Unchiul Vanea“, tot la Teatrul Naţional Craiova, Premiul pentru cel mai bun spectacol de comedie pentru „D’ale Carnavalului“ la Festivalul Naţional de Comedie – Galaţi 2002. Diploma Ministerului Culturii al fostei URSS pentru „Interesul general“ de Aurel Baranga, la Teatrul „Stanislavski“ din Erevan, în 1982. Marele Premiu şi premiul pentru regie la Festivalul teatrelor maghiare din străinătate de la Kisvarda-Ungaria, pentru „Cui i-e frică de Virginia Woolf ?“, de Eduard Albee, la Teatrul Naţional din Târgu Mureş, secţia maghiară, în 1996, premiul pentru cel mai bun spectacol şi premiul pentru regie la festivalurile de la Galaţi şi Braşov, pentru „Audiţia“ de Al. Galin, realizat la Teatrul de Comedie Bucureşti, 2005. În aprilie 2010, regizorul Cornişteanu a primit Premiul UNITER pentru întreaga activitate.
Este realizator al primei „Integrale Caragiale“ la Naţionalul din Bănie.
Autor, singur sau în colaborare cu Titus Popovici, de scenarii de film, traduceri, colaje, dramatizări, după care s-au realizat spectacole sau filme TV ori de cinema.
Membru al Senatului UNITER în două „legislaturi“, 1994 – 2002.
Membru fondator al Asociaţiei Umoriştilor din România (AUR) şi laureat în 1993 şi 1996 cu Premiul naţional de umor pentru spectacole de teatru.
Cavaler al Ordinului Naţional „Serviciul Credincios“.
Secretar general al Convenţiei Teatrale Europene ales la Adunarea Generală de la Nisa – 2005 şi reales la Adunarea Generală de la Craiova – 2007.
