România a accesat puține proiecte europene în domeniul sănătăţii între anii 2007-2013, dar Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) din Craiova are o activitate intensă pe ramura cercetării medicale
Într-o statistică prezentată de Comisia Europeană privind organizațiile care au atras cei mai mulți bani pentru cercetare în sănătate, UMF Craiova se află pe locul trei în țară, după Universitatea „Babeş Bolyai“ din Cluj-Napoca și UMF Cluj, cu 487.513 euro. Activitatea de cercetare în domeniul medical derulată de centrul universitar Craiova a fost apreciată și de dr. Ruxandra Drăghia-Akli, directoarea Direcţiei de Cercetare în Sănătate din cadrul Directoratului General (echivalentul ministerelor naţionale) de Cercetare şi Inovare al Comisiei Europene. Prezentă zilele trecute în Bănie, aceasta a făcut, în faţa doctoranzilor şi a cadrelor didactice de la UMF Craiova, o sinteză a situaţiei proiectelor şi fondurilor europene de cercetare în domeniul medical, absorbite între anii 2007-2013, atât din România, cât şi din restul Europei.
Directoarea Direcţiei de Cercetare în Sănătate din cadrul Comisiei Europene a scos în evidenţă faptul că Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova este în topul instituţiilor cu cele mai multe proiecte accesate şi aprobate, deşi România a accesat puţine proiecte în domeniul sănătăţii. „UMF Craiova este al doilea recipient din România al fondurilor europene de cercetare din domeniul medical absorbite până acum. Dacă ne raportăm însă la bugetul total de finanţări europene pentru cercetare în sănătate din perioada 2007-2013 – de 6,1 miliarde de euro, România a primit o contribuţie de doar 6,7 milioane de euro, împărţite în 44 de proiecte. Iar acest lucru este cauzat de numărul mic de proiecte aplicate, în special de instituţiile academice româneşti, pentru că rata de succes a acestora este comparabilă cu cea a cercetătorilor germani sau britanici, consideraţi printre cei mai buni, şi anume de 15%, ceea ce este mult peste media europeană“, a spus dr. Ruxandra Drăghia-Akli.
Proiecte care aduc noi medicamente şi tehnologii pentru pacienţi
Aceasta a prezentat şi propunerile Comisiei Europene pentru următoarea perioadă financiară, 2014-2020, când se intenționează și o îmbunătățire a legislației. „În afara simplificării instituţionale la nivel de accesare şi aprobare a viitoarelor proiecte de cercetare, ne propunem ca studiile clinice să fie elementul-cheie al cercetării din sănătate, încercând să transferăm cunoştinţele obţinute în laborator către pacient şi boala sa, adică să finanţăm acele proiecte care ne aduc noile medicamente, noile tehnologii de care pacienţii au nevoie. În plus, o propunere a Comisiei susținută de Consiliul Europei, care este foarte dezbătută, ar fi ca toate cheltuielile directe din viitoarele proiecte de cercetare să fie finanţate în proporţie de 100%, iar cele indirecte să fie suportate de fondurile europene în proporţie de 20 sau 25%“, a dezvăluit dr. Ruxandra Drăghia-Akli. „Ideea este să avem cât mai multe proiecte accesate, pentru că din România au venit până acum doar 20 de propuneri pe an, deci la o rată de succes de 15% înseamnă trei propuneri. Din Germania avem 600-700 de propuneri pe an. La aceeaşi rată de succes, ei ar avea 90 de proiecte“, a adăugat aceasta.
Ce proiecte derulează UMF Craiova
La Craiova, se află în derulare două mari proiecte cu fonduri europene pentru cercetare. Primul impune cheltuieli totale de 7.872.461 de euro, din care contribuția Comisiei Europene este de 5.998.496 de euro, și are o durată de implementare de 48 de luni (1 februarie 2013 – 31 ianuarie 2017). Proiectul se referă la diabetul zaharat (DZ), care triplează riscul apariţiei tuberculozei (TB), altă boală unde România excelează, iar Oltenia este pe primul loc la numărul de cazuri. „Prin urmare, creşterea alarmantă a DZ tip 2 în ţările în care tuberculoza este endemică, precum şi la indivizii proveniţi din aceste ţări reprezintă o ameninţare serioasă la adresa controlului global al TB“, se menționează în descrierea proiectului. Acesta are ca punct de plecare nivelul redus de informaţii utilizabile în elaborarea ghidurilor medicale de tratament şi control al DZ şi TB. În plus, proiectul vizează ameliorarea gradului de cunoaştere a mecanismelor ce stau la baza efectelor pe care diabetul le are asupra susceptibilităţii la tuberculoză şi răspunsului la tratamentul anti-TB. Proiectul se bazează pe expertiza de vârf în domeniul clinic, epidemiologic şi de laborator și aduce parteneri din Romania, Peru, Africa de Sud şi Indonezia, alături de laboratoare de primă importanţă din Germania, Marea Britanie şi Olanda.
Patru țări, printre care și România, vor determina, în cadrul acestui proiect, prevalenţa diabetului zaharat printre pacienţii cu tuberculoză şi invers. „Sintetizând, acest proiect va avea un impact semnificativ atât în ameliorarea cunoştinţelor fundamentale în ceea ce priveşte legătura dintre TB şi DZ, cât şi asupra prevenţiei, managementului terapeutic şi prognosticului TB-DZ“, se specifică în proiect. Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova va fi implicată pe întreaga perioadă a proiectului în trei dintre cele patru pachete de lucru ce presupun activităţi de cercetare. Membrii UMF vor efectua în România screeningul pacienţilor cu tuberculoză pentru diabetul zaharat cunoscut sau nedetectat, precum şi screeningul pacienţilor diabetici pentru forme active sau latente de TB, determinând astfel prevalenţa formelor active şi latente de TB în grupul pacienţilor cu DZ. „De asemenea, vom investiga proporţia în care DZ asociat TB este responsabil de reactivare sau infecţie nouă“, se specifică în proiect.
Studii pentru o mai bună sănătate a cetăţenilor Europei
Al doilea proiect are o valoare de 9.786.793,86 euro și o perioadă de implementare de 48 de luni (1 ianuarie 2012 – 31 decembrie 2015). Prin acest proiect se dorește dezvoltarea de instrumente generice şi furnizarea de servicii generice pentru studiile multinaţionale, susţinând construcţia de reţele paneropene pentru studiul bolilor, prin ECRIN (European Clinical Research Infrastructures Network) – o infrastructură paneuropeană cu scopul de a susţine cercetarea clinică multinaţională şi a transforma Europa o într-o arie unică pentru studiile clinice. La acest proiect care va genera o mai bună asistenţă pentru sănătate pentru cetăţenii Europei, UMF Craiova participă în calitate de partener în cadrul pachetului de lucru care are ca obiectiv extinderea capacităţii ECRIN de a susţine studiile clinice multinaţionale în Europa şi la nivel global, de a promova mecanismele de finanţare adecvate prin expansiunea paneuropeană a ECRIN, construcţia de capacităţi şi parteneriatul infrastructurilor de cercetare. UMF Craiova este hubul pentru România, hub care trebuie să poată furniza servicii pentru orice tip de studii clinice multinaţionale, în orice patologie şi care susţine constituirea reţelei naţionale de infrastructuri pentru cercetarea clinică.
Cine este Ruxandra Drăghia-Akli
Fiica profesorului Constantin Dumitrache de la Institutul „Parhon“, Ruxandra Drăghia-Akli este considerată lider mondial în ceea ce priveşte tratamentele terapeutice şi vaccinurile bazate pe folosirea ADN-ului. Este, de asemenea, cercetătorul care a lucrat la prima terapie genică aprobată vreodată. Medicina a studiat-o la UMF „Carol Davilla din Bucureşti, însă toate succesele profesionale le-a obţinut în străinătate, unde a urmat un stagiu la Universitatea Rene Descartes din Paris – Franţa şi un postdoctorat la Baylor College of Medicine din Houston (SUA), doctoratul fiind obţinut la Academia de Ştiinţe Medicale din România. Ruxandra Drăghia-Akli conduce Direcţia de Cercetare în Sănătate din cadrul Directoratului General (echivalentul ministerelor naţionale) de Cercetare şi Inovare al Comisiei Europene. Înainte de a ocupa această funcţie, a fost vicepreşedintele pentru cercetare al VGX Pharmaceuticals (acum, Inovio), o companie pe care a cofondat-o în timp ce se afla la Baylor College of Medicine din SUA.
