Edilii craioveni şi judeţeni se bat în spitale care mai de care mai frumoase. Nu-i costă nimic să promită şi să declare că vor construi unități sanitare care se învârtesc după soare, dar totul rămâne la nivel de declaraţii. Dacă ar fi să ne luăm după ce le trece prin cap autorităţilor locale, Craiova ar avea patru spitale.
Să începem cu cel mai vechi şi grandios proiect, cel al spitalului regional de la Pieleşti, acolo unde Ministerul Sănătăţii dorea să construiască o unitate de elită cu zeci de milioane de euro. Ideea, ce-i drept foarte bună, a fost lansată încă de pe vremea ministrului Eugen Nicolăescu. Autorităţile judeţene au anunţat atunci că au găsit şi un om de afaceri dispus să doneze mai multe hectare de teren, lucru care s-a şi întâmplat. Anii au trecut şi proiectul a murit din faşă. Miniştrii sănătăţii au venit şi au plecat, iar penultimul dintre ei, Cseke Attila, a aprobat şi un memorandum pentru lansarea unui alt proiect de anvergură pentru construirea a şase spitale regionale de urgenţă în regim public-privat.
Ce frumos arată pe hârtie!
Cele şase unităţi sanitare de elită urma să fie construite în Craiova, Cluj, Iaşi, Târgu Mureş, Timişoara şi Bucureşti, estimându-se că vor costa 1,5 miliarde de euro. Spitalele fuseseră gândite ca nişte centre universitare care să asigure condiţii de asistenţă medicală de urgenţă unitară, în special pentru cazurile care necesită o abordare multidisciplinară în domeniul terapiei. „Se doreşte crearea unor unităţi compacte, autonome, de urgenţă, cu funcţionalitate integrală (investigaţii, diagnostic şi tratament), care să facă posibilă eficientizarea serviciului medical, prin reducerea timpului necesar şi a costurilor pentru stabilirea diagnosticului“, spunea ministerul într-un comunicat emis în primăvara acestui an.
„Finanţarea nu va avea legătură cu bugetul statului, iar managementul va fi privat“, declara şi ministrul sănătăţii de atunci, Cseke Attila. Practic, ministerul trebuia să intre în acest parteneriat doar cu terenurile pe care se vor construi spitalele, iar companiile eligibile – cu partea de finanţare. În schimbul banilor investiţi vor primi manageriatul spitalelor pentru o perioadă îndelungată. „Parteneriatele sunt gândite pe termen lung, de aproximativ 30 de ani“, se mai preciza în comunicatul ministerului. Conducerea Consiliului Judeaţean Dolj s-a grăbit să anunţe marea veste, deşi se fripsese şi cu promisiunile lui Nicolăescu. Oficialii CJ au demarat şi procedurile pentru transferul terenului la minister, aşa cum cerea legea. „Potrivit legii parteneriatului public-privat, ministerul trebuie să vină cu ceva şi acest ceva ar trebui să fie terenul pe care se va construi spitalul. Am discutat cu juriştii şi cu proprietarul (Ştefan Cherciu – n.r.), care este de acord, iar în prima şedinţă de consiliu vom aproba hotărârea prin care transferăm acest teren, dacă va apărea hotărârea de guvern referitoare la construcţia spitalului. Dacă nu, l-am rugat pe ministru să ne trimită o adresă oficială pentru a ne folosi de ea şi de a aproba hotărârea de consiliu, întrucât aici este pe principiul primul venit, primul servit. Noi avem toate avizele“, spunea preşedintele CJ Dolj, Ion Prioteasa. A trecut o jumătate de an de atunci şi spitalul regional a încremenit pe hârtie, în stadiul de proiect.
Clinica Morgana
Ca să nu fie mai prejos, reprezentanţii CJ Dolj au anunţat cu „emoţie“, în această vară, că şi ei au un proiect pentru construirea nu a unui simplu spital, ci a unei clinici AKH, devenită cunoscută românilor după ce personaje care apar la televizor i-au trecut pragul pentru tratamente. Oficialii CJ au anuţat că au discutat cu reprezentantul unei firme, Vamed, care se ocupă de construirea spitalului şi care ar colabora cu AKH. Proiectul a fost aprobat cu scandal într-o şedinţă de consiliu. Ca să-i convingă pe consilieri să voteze, Prioteasa a prezentat o scrisoare de intenţie în care Vamed anunţa că vrea să construiască un spital în parteneriat public-privat, o investiţie de 200 de milioane de euro, şi dădea aproape ca sigură venirea clinicii AKH la Craiova. Pentru aceasta, Vamed avea nevoie de 10-12 hectare de teren şi de utilităţile aferente, pe care CJ Dolj s-a declarat mai mult decât dispus să le ofere lângă Aeroportul Craiova. Deşi păreau că se trag de şireturi cu constructorul şi că venirea medicilor de la AKH în Bănie era doar o chestiune de timp, oficialii CJ Dolj nu au mai scos un cuvânt despre această investiţie. Şi asta după ce directorul Centrului de Informaţii Publice al Spitalului din Viena şi al Universităţii de Medicină din Viena, Karin Fehringer, a precizat pentru GdS că la Craiova nu va fi o clinică AKH. Întrebat despre acest lucru, Fehringer a răspuns scurt: „Nu, nu va fi un spital AKH şi nu am nici o informaţie referitoare la vreun spital în Craiova“.
Spitalele din campania electorală
Febra construirii spitalelor l-a cuprins şi pe primarul Antonie Solomon. Acesta declara acum câteva zile, învăluit în euforia vizitelor pe şantier, că pentru Craiova un spital municipal este o prioritate. Cum declaraţiile nu costă nimic, Solomon a precizat că spitalul, care ar costa 20 de milioane de euro, ar putea fi finanţat parţial de Ministerul Dezvoltării, iar cealaltă parte ar fi suportată de primărie. Contracandidatul său la funcţia de primar la alegerile din 2012, Mărinică Dincă, a prins ideea din zbor şi a anunţat ieri că şi el vrea să construiască un spital. „Am propus şi cred în el, este realizarea unui spital municipal. Am prevăzut şi banii pentru studiul de fezabilitate şi nu s-a realizat nimic. Dau exemplul Consiliului Judeţean Vâlcea, care a accesat un proiect de 20 de milioane de euro. Şi noi suntem la fel de eligibili. Eu cred că se poate realiza uşor în următorul an“, a spus Dincă. În timp ce investitorii mai că se bat să construiască spitale la Craiova, dar, în realitate, nici unul nu ne calcă pragul, unităţile spitaliceşti din municipiu nu reuşesc să cheltuiască banii prevăzuţi în buget. „La sănătate, din 90 de milioane de lei s-au cheltuit doar 68, deci s-a încasat mai puţin şi este afectată calitatea serviciilor“, a declarat consilierul local, Virgil Boboc. Dincă a fost de acord că există o discrepanţă între prevederile din buget şi încasările efective ale spitalelor. „Când s-au făcut bugetele, nu au fost obligaţi (managerii – n.r.) să le facă după cel de anul trecut. Acum este momentul adevărului. La bugetul pe anul viitor, să procedăm ca la primărie, să-l facem după încasările din acest an“, a mai spus viceprimarul. Concluzia a tras-o un alt consilier local, Emilian Ştefârţă: „Nu trebuie să aşteptăm să facem un nou spital ca să le viabilizăm pe cele prezente“.
