Misterul legat de momentul când va fi aplicată modificarea Legii referendumului s-a risipit după ce Curtea Constituţională a făcut publice săptămâna trecută motivele pentru care a considerat constituţională modificarea Legii nr. 3/2000.
Curtea Constituţională a României (CCR) a precizat că Legea referendumului în varianta modificată, care permite demiterea preşedintelui ţării cu majoritatea voturilor valabil exprimate de cetăţenii care se prezintă la urne, va intra în vigoare la trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial. „Curtea constată, de asemenea, că legea supusă controlului de constituţionalitate nu conţine nici o dispoziţie cu privire la data de la care urmează să intre în vigoare şi la perioada în care urmează să fie aplicată. În aceste condiţii, potrivit regulii generale prevăzute de art. 78 din Constituţie, legea intră în vigoare la trei zile de la data publicării în Monitorul Oficial. În consecinţă, dispoziţiile legii examinate îşi vor produce efectele, în condiţiile prevăzute de Constituţie, imediat după intrarea sa în vigoare.
Curtea Constituţională nu poate primi nici critica referitoare la retroactivitatea legii examinate, deoarece obiectul acesteia îl constituie procedura referendumului, iar normele de procedură, care sunt de imediată aplicare, nu produc efecte asupra unor situaţii juridice anterioare, ci numai asupra celor care se derulează după intrarea în vigoare a legii“, se arată în motivaţia CCR. Curtea mai aduce ca argument în favoarea caracterului neretroactiv al legii faptul că aceasta a fost adoptată şi trimisă controlului de constituţionalitate înainte de înregistrarea cererii de suspendare a preşedintelui, iar ultima formă a fost aprobată înainte de suspendarea şefului statului de către parlament.
Tot sâmbătă, preşedintele interimar Nicolae Văcăroiu a promulgat Legea referendumului în varianta modificată.
Judecătorul Kozsokar, opinie diferită
Unul dintre cei nouă judecători ai CCR, Gabor Kozsokar, a avut o poziţie nuanţată faţă de decizia Curţii, insuficient însă pentru ca modificarea adoptată de parlament să nu se aplice la referendumul de pe 19 mai. „După părerea noastră, din conţinutul textului de lege supus controlului de constituţionalitate nu rezultă că referendumul ar putea fi considerat ca fiind valabil fără nici o condiţie legată de numărul cetăţenilor cu drept de vot participanţi la acesta. În textul modificat al art. 10 din Legea nr. 3/2000 se face precizarea că «prin derogare de la art. 5, alin. (2)». Considerăm că această precizare este inutilă şi ineficientă, întrucât, în realitate, noul text de lege nu conţine nici o derogare, art. 5, alin. (2) şi art. 10 reglementând chestiuni diferite. Art. 5, alin. (2) stabileşte condiţia de valabilitate a oricărui referendum, respectiv ca la acesta să participe «cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale»“, se arată în motivarea judecătorului Gabor Kozsokar.
Potrivit acestuia, noul text al art. 10 nu conţine nici o dispoziţie cu privire la condiţiile de valabilitate, în mod special, ale referendumului organizat pentru demiterea preşedintelui României, ci vizează doar rezultatul referendumului, precizând că „demiterea preşedintelui României este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate, la nivelul ţării, ale cetăţenilor care au participat la referendum“.
Din coroborarea acestor reglementări legale rezultă că preşedintele României poate fi declarat demis numai în urma unui referendum valabil în sensul dispoziţiilor art. 5, alin. (2) şi în cadrul căruia majoritatea voturilor valabil exprimate de participanţi sunt pentru aprobarea demiterii, în sensul art. 10, mai spune judecătorul CCR. Kozsokar precizează că aceleaşi condiţii de valabilitate şi aceeaşi majoritate de voturi sunt cerute şi pentru rezultatul favorabil al referendumului organizat pentru aprobarea legii de revizuire a Constituţiei ori pentru exprimarea voinţei poporului cu privire la probleme de interes naţional. „Posibilitatea demiterii preşedintelui României prin votul majorităţii cetăţenilor participanţi la referendum, indiferent cât de infimă ar fi această participare, ar însemna o gravă nesocotire a voinţei cetăţenilor prin al căror vot a fost ales preşedintele“, a concluzionat judecătorul Kozsokar.
