Agentia Nationala de Integritate risca sa devina o institutie ineficienta chiar inainte de infiintare. Proiectul de lege privind declararea si controlul averilor si conflictul de interese elaborat de Ministerul Justitiei este confuz si lasa loc interpretarilor. Textul nu prevede criterii clare care sa stea la baza selectarii personalului agentiei. Atrag insa atentia salariile mari, dar si prevederea potrivit careia „salarizarea se stabileste in functie de importanta, raspunderea si riscurile activitatii desfasurate“.
Monica Macovei a sugerat guvernului sa isi asume raspunderea pe acest proiect. Textul a fost dezbatut intr-o prima lectura in sedinta de guvern de ieri. Societatea civila atrage atentia ca proiectul de lege privind infiintarea Agentiei Nationale de Integritate contine carente grave. Iar asumarea raspunderii guvernului ar fi „o uriasa greseala“.
ONG-urile critica proiectul MJ
Intr-o analiza data ieri publicitatii, Fundatia pentru o Societate Deschisa, Centrul de Resurse Juridice si Transparency International România sustin ca proiectul elaborat de Ministerul Justitiei „are câteva carente majore cu consecinte grave atât in ceea ce priveste respectarea drepturilor omului, cât si eficienta luptei impotriva coruptiei“.
Printre punctele slabe semnalate de cele trei ONG-uri, se numara faptul ca documentul contine concepte nedefinite sau formulari vagi, prevederi care constituie grave incalcari ale dreptului la aparare al persoanei, confuzii procedurale.
Aceste carente fac ca proiectul sa fie in contradictie cu solicitarile si intreaga jurisprudenta CEDO, conform careia legea trebuie sa fie „clara si predictibila“.
„Premise pentru albirea averilor“
Alt element de maxima gravitate este „Timpul 0“ ales de Ministerul Justitiei. Institutia nou-creata nu va putea sa cerceteze decât averile obtinute dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 161/2003. Practic, primele averi care se vor verifica sunt pe mandatul 2004-2008. „Consideram ca aceste prevederi pot constitui premise serioase pentru albirea averilor“, sustin reprezentantii celor trei organizatii. Ei atrag atentia ca optiunea Ministerului Justitiei este de neinteles si reprezinta un regres urias fata de prevederile Legii nr. 115/1996, care instituia procedura pentru perioada de dupa 1 ianuarie 1990.
Nu se stie pe ce criterii va fi selectat personalul
Proiectul nu spune nimic despre experienta pe care trebuie sa o aiba personalul ANI ori criteriile in functie de care vor fi selectati viitorii angajati.
„Personalul Agentiei este format din presedinte, vicepresedinte, inspectori, alti functionari publici si personal contractual. Functia de inspector in cadrul Agentiei este functie publica specifica“, precizeaza textul MJ.
Iar numirea in functiile respective se face pe baza de concurs. Conditiile sunt aceleasi ca pentru orice alt functionar public, iar examenul va consta intr-o proba scrisa si interviu, pe baza unei bibliografii anuntate in timp util pe site-ul MJ. Nu se prevede nici o procedura de selectie a acestor functionari, cu exceptia primilor 25 care vor fi detasati (nu se stie pe ce criterii) de la câteva ministere si agentii.
Nu exista nici o procedura de evaluare a activitatii Agentiei, auditul extern prevazut de proiect referindu-se strict la evaluarea calitatii managementului. Consiliul National de Integritate, cu rol de supervizor, nu are nici un cuvânt de spus, intrucât nu poate nici macar sa solicite revocarea presedintelui in cazul unui management defectuos.
In fapt, ANI are autoritate administrativa autonoma si nu ii poate cere nimeni socoteala, daca este sau nu eficienta.
Salarii deloc de neglijat
Salariile de baza ale celor 200 de angajati sunt intre 60 milioane si opt milioane de lei vechi, la care se adauga diferite sporuri, „in functie de importanta, raspunderea si riscurile activitatii desfasurate“. In grila de salarizare atrage atentia faptul ca un muncitor necalificat poate avea salariul de opt milioane, un sofer 14 milioane, in timp ce consilierii si inspectorii pot primi salarii de aproape 40 de milioane.
